Sări la conţinut

O poveste despre oameni

Marile prezentări de modă nu mai sunt demult o poveste despre haine, ci una despre oameni. Unele reușesc să fie artă, cu desăvârșire. Valentino 2014 este o astfel de poveste, o odisee din fire și metal, o capodoperă. De fapt, spune, în felul ei, ce schimbări au înregistrat aspirațiile umane. Frumos în viziunea omului modern pare a fi combinația între nobil și sălbatic, între regal și natural. Regele este și un indian de pe crestele Anzilor și un om liber să aleagă, și un împovărat cu propria istorie. Valentino amestecă ingredientele unei culturi sofisticate, misterioase, cu rafinamentul imperial. CE iese? Un om mai complex, mai înalt, mai curat. Fiecare model este un poem care se plimbă prin secolul 21 în sandale romane, istorisind.
Dacă mă gândesc bine, mi se pare foarte complicată această artă. E prin excelență o muncă de echipă, de creație: trebuie construit totul în jurul unui concept, este coerență perfectă, inteligență, măiestrie a croitorilor, bijutierilor, pantofarilor, scenogafilor, compozitorilor, regizorilor, manechinele, actrițe perfecte.Ele retrăiesc alături de costumele si echipa lor, povestea. Se transfigurează, se consumă pe catwalk, ca gladiatorii în arenele romane.

„N-o să vă vină să credeți!”

Vă rog să aveți răbdare, nu e ce pare. Și pe mine mă enervează titlurile de genul acesta, dar am să mă explic.

De multe ori mă îndrept spre lucrule simple, aparent lipsite de semnificație, dar care adună în tăcere elemente de tensiune, coagulează fapte, sentimente, idei și dau naștere unor fenomene sau explozii pe care apoi le văd și orbii. Dar la începutul lor păreau nimic.

Citește tot articolul!

Plantare de caractere pe 10 hectare într-o zi

Budesti_impadurire b07

1400 de tineri voluntari, chemați de Tășuleasa Social au plantat azi, 22 martie, 1o hectare de salcâm și frasin la Budești, Bistrița. N-am văzut în viața mea un furnicar mai frumos.

Știți ce mi-a răspuns un bătrân pe care l-am întrebat de ce în cei 83 de ani ai lui nu s-a pornit el, și nimeni altcineva din sat, să pună un copac pe deal, măcar pentru o umbră?

„Nu ne-am gândit!”

Budesti_impadurire b28

Schönbrunnul lui Viktor

acvila viena

E o zi mohorâtă de iarnă, vântul răsucește câteva frunze târzii pe străzile Vienei, iar Viktor merge cu mâinile în buzunare spre porțile mari ale Palatului Schönbrunn. Se apropie grăbit deși nimeni nu-l mână înainte, poate doar dorul. Aici au locuit împărații Austriei și el, Viktor, român din Valea Timocului, aici și-a petrecut 12 ani din viață. Știe fiecare colț de curte, fiecare piatră, tufă, treaptă de scară, fereastră, fiecare tablou, perdelele, candelabrele. El a fost îngrijitorul Palatului. Aici e locul unde Viktor a înțeles că poți fi iubit, de oriunde ai veni. Cu o singură condiție: să știi și tu să iubești. Cu zilele tale, cu palmele, cu gândul, cu ochii tăi.

viktor 3

Citește reportajul!

Fetiţa din gunoi. Şi noi

646x404

O fetiţă de 16 ani a fost călcată de maşina care ducea gunoi la rampa de la Pata Rât, la ora 12 şi 50 de minute, într-o zi mohorâtă a săptămânii trecute. Fetiţa a fost zdrobită sub roţile maşinii. Copilul a murit pe loc.

Niciun comunicat de presă şi nicio ştire nu conţine numele fetiţei, al familiei sau vreo dată certă despre ei. Copilul s-a născut şi a murit în gunoi. Ca o muscă, strivită la o plescăială de roată, stătea lipită de gunoi, n-a fost văzută. N-a putut fi ocolită. Un copil al mizeriei, o fiinţă fără identitate, unul dintre sutele de copii care scormonesc continuu muntele de putreziciuni, ca să trăiască.

N-au nicio vină. Aduşi de viitura lumii, de sărăcie, de nenoroc. Care dintre ei nu şi-ar fi dorit să se nască într-o familie din centrul oraşului, sau într-una din blocurile înalte, iluminate noaptea de sus până jos. Toată colonia lor de cartoane ar încăpea într-un bloc ca acelea. Dar n-a fost să fie aşa.

Citește mai departe!

Lebăda neagră sau Povestea semințelor răsărite din asfalt

lebada-neagra

Duminică a avut loc la Cluj, în premieră, o piață de schimb de semințe organizată de Eco Ruralis și Asociația Română de Permacultura: Piața Semințelor Libere. Au venit tineri, dar nu numai, din toate părțile, au adus semințe de la bunici și au luat alte semințe, de la alți bunici, din alte gospodării. În principiu,aceste semințe ar trebui să fie de la cei care practică agricultura tradițională și nu folosesc semințe modificate genetic.

Însă, problema cu aceste semințe tradiționale este că ele sunt pe cale de dispariție. Cât de gravă este situația am înțeles într-o după amiază acum doi ani când l-am vizitat pe Attila Zocs, președintele organizației Eco Ruralis, la sediul lor, undeva în spatele magazinului Sora. Stătea acolo cu o colegă și puneau ultimele semințe de la bunicii lor în niște borcănele cât degetarul. 55 de semințe de ceapă de Gherla mai reușise Attila să găsească la bunica lui și le punea cu grijă în borcănel, lipea apoi o etichetă. Avea un fel de bibliotecă cu astfel de gheomotoace în sticlă, toată zestrea genetică a culturilor din partea asta de lume. Celelate semințe din comerț, îmi explica Attila, sunt denaturate, tratate, contaminate, modificate. Legumele nu vor mai putea fi niciodată aceleași dacă nu salvăm măcar câteva plante care să fie așa cum le-a lăsat Dumnezeu. Iar biroul minuscul al copiiilor de la Eco Ruralis pare o Arcă a lui Noe în mijlocul orașului. Attila nu are mai mult de 30 de ani.

Pe Florin l-am cunoscut când se întorsese din Statele Unite, după o experiență nefericită la Bursă, unde a pierdut mult. E absolvent de științe economice dar și student la Științe Agricole. A lăsat marile metropole și mirajul banilor, a închiriat un teren la marginea Clujului și face permacultură. Pare un concept nou dar e și vechi în același timp, un fel de agricultură care îmbină grija față de om cu cea față de natură, asigură eternitatea.

Ei sunt doar câteva „semințe” pe care o mână nevăzută le-a aruncat pe fața pământului și din care a răsărit speranța. Deși au fost crescuți pe asfaltul străzilor de oraș, copii ai televizorului, ai internetului, ai căilor considerate fără întoarcere!…

Neîndrumați de părinți, pentru că ei au fugit cândva de sat, crescuți în fața blocului, cu cheile la gât, copiii de asfalt ne surprind, ei se întorc primii „acasă”. Fac organizații, asociații, caută pământ, cultivă legume, descoperă o anume agricultură, una adevărată, înteligentă, noi forme și mijloace de a modela forța pământului. Îmbracă iile bunicelor, fac din ele opere de fashion Art, caută mâncarea fără aditivi, circulă cu bicicletele și se mută la sate. Își fac case din paie, își învață copiii să trăiască în preajma animalelor, scriu cărți despre asta. Iar întorsătura neașteptată pe care o iau lucrurile mi se pare a fi o frumoasă Lebădă neagră.

Teoria Lebedei negre îi aparține unui autor de mare succes, Nicholas Taleb și este un fel de avertisment asupra surprizelor. Oamenii, în general, cred că viața merge mai departe cum a fost și până atunci. Adică, de regulă, da, lebedele sunt albe! Însă, câteodată, spune Taleb, apare Lebăda neagră. Neprevăzutul. Așa cum au fost războaiele mondiale, așa cum a fost criza din 2008. Lebedele negre sunt adesea neplăcute, dar pot fi și Lebede negre pozitive. (O astfel de Lebădă neagră a fost computerul.) Ele se produc mai lent, construcția este mai grea și mai anevoioasă decât distrugerea, dar sunt acele surprize plăcute care salvează speranța. Salvează lumea, fără măcar ca ea să-și dea seama.

(Articol publicat pe http://www.transilvaniareporter.ro)

Misterioasa dispariție a tuturor oamenilor unui oraș

Acum aproape o lună de zile a dispărut un profesor din Cluj. I se spunea Gopo.

Nu l-am cunoscut, dar toți cei care îl știau spun cam același lucru: că era foarte inteligent, terminase Geografia cu 10, șef de promoție, că era bun-bun și foarte citit. Purta discuții despre artă ca și despre matematică, Gopo era o enciclopedie. Unii mai spun și că elevii cretini, viitori infractori, își băteau joc de el, îl atârnau în cui sau îi puneau piuneze pe scaun. De unde deduc faptul că era un om tare, tare bun, așa de bun că plutea deasupra prostiei. Deștept și bun, cum rareori vezi.

Citește tot!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 116 other followers

%d bloggers like this: