Proiect unic în România. Universitarii clujeni reînvie o comună din Apuseni

În general, școala românescă suferă de sindromul «turnului de fildeș», este cam ruptă e realitate. Noi vrem să schimbăm lucrurile și venim pe metoda americană de cercetare de teren și găsirea de soluții, de implicare în comunitate, în ideea că înveți făcând. România are nevoie de creierele tinerei elite, trebuie să ne întoarcem atenția spre lumea din jur și să schimbăm realitatea acolo unde este nevoie.
Călin Hințea, decan Facultatea de Științe Politice și Administrație, UBB Cluj

Au ales comuna Beliș, din Munții Apuseni. Acolo sunt resurse, dar oamenii trăiesc prost; ar fi un potențial enorm, dar este distrus cu fiecare zi. Localnicii sunt tot mai puțini: acum 50 de ani erau 3600, astăzi mai sunt 1300. Tinerii pleacă, iar autoritățile se confruntă cu greutăți incredibile. Beliș este România. Așa și-au zis tinerii universitari de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, universitatea Babes Bolyai din Cluj când au decis să ia acest loc drept un proiect pilot de dezvoltare comunitara, să facă cercetare și strategii de dezvoltare, să-l ducă până la capăt. Să schimbi Belișul este ca și cum ai vrea să schimbi România, este „Everestul” pentru tinerii universitari, pentru studenții lor. Dar ce alpinist nu-și dorește să cucerescă Everestul? Ei au înțeles că nu poți fi student în turnul de fildeș, pentru că odată ieșit la răcoarea străzii, mori la primul contact cu realitatea, eșuezi profesional. Și atunci, au adoptat alt stil: înainte să schimbe realitatea, s-au schimbat pe ei.

Publicitate

De ce vrea USL redeschiderea fabricilor de diplome

Noul ministru al Educației, Liviu Pop, a mărit numărul de locuri în învățămîntul universitar, atît la licență cît și la doctorat, asta după ce vechea conducere a ministerului stabilise reducerea lor.

De ce e asta o miză politică și cum s-a făcut?

Reforma în educație s-a îndreptat și spre creșterea calității învățămîntului superior acolo unde toate studiile de calitate arătau că este jale. Mulți dar slab pregătiți, fără șanse de intrare pe piața muncii și multe doctorate plagiate, scoase pe bandă rulantă au făcut praf imaginea școlii de la noi, dar i-a îmbogățit pe mulți universitari.

Corupția se învață la școală. Apoi, repetiția e mama succesului!

Citesc cu stupoare ce spun studenții despre liderii lor, președinți, prefecți etc., deși trebuie să vă mărturisesc că pe cîțiva de la UBB i-am cunoscut personal și am avut tot felul de surprize din partea lor.

1. Se băteau la un moment dat care să ia postul de prefect al studenților din UBB. Postul acesta este important pentru că are o mare încărcătură politică – din vîrful ierarhiei se manipulează studențimea – dar și pentru că aduce beneficii financiare,(prefectul respectiv manevrînd fondurile după bunul plac) și tot el are importanță în economia Senatului de unde poate influența votul la alegerile din universitate și nu numai. În fine, este important pentru rector.

2. Rectorul are un preferat, mîna dreaptă și vechilul baronului pe feuda căministă. Este, ca și rectorul, nemuritor. Are și un nume predestinat: Ciubuc. Andrei Ciubuc. Ocupă funcția de vreo trei mandate, pentru care tot trage de studiile postuniversitare ca să mai poată fi legal în funcție. Vă dați seama, pentru orice tînăr studiile se termină după patru-cinci ani. Ale lui Ciubuc nu se mai termină. Un ziar local îl numea „veșnic” încă din 2007!

Știau că împreună pot. La Cluj, „revoluția spaniolă” n-a putut

Luni seara, în Piața Mihai Viteazu, vreo douăzeci de tineri, români dar și cîțiva spanioli croșetau din sloganuri, o minirevoltă după modelul spaniol. Au texte inteligente, sînt isteți și revoltați, dar mai mult intelectual decît social. Din mitingul lor nu știm dacă a rămas cineva cu ceva, dar caravana revoluției trebuia să treacă într-un fel obligatoriu și pe la Cluj. Departe de a fi reușit să o exploateze cineva politic, mișcarea filozofică anti-sistem a acestor flower-power de secol 21, a lăsat Clujul la fel de blazat cum l-a găsit.

Universitatea Babeș-Bolyai, cîmp de bătaie și tribună politică

Gazetino.ro a mai atras atenția și altă dată asupra faptului că interesele personale și politice ale rectorilor îi motivează în bătălia virulentă împotriva Legii Educației. Iar acest lucru s-a confirmat ulterior, prin luările de poziție ale celor vizați.

La Cluj este cazul rectorului Andrei Marga care împlinește anul acesta vîrsta de pensionare și în același timp, s-a relansat în politică: este vicepreședinte PNL și viitor ministru într-un ipotetic guvern PNL.

Dacă rectorul își pierde funcția de la universitate își pierde și greutatea din partid. PNL l-a refrișat pentru că promite influență în universitate, atît asupra celor 60 de mii de studenți cît și asupra cadrelor didactice și angajaților, peste 1.500 de persoane. În plus,

„Citește și dă mai departe”. Comunicate

N-aș vrea să insist prea mult pe acest subiect, dar mă uimește lipsa de corectitudine în atitudinile publice, mai ales cînd ea vine de la foruri pompoase care trăiesc și se reproduc în mod vicios pe spinarea studenților inocenți. Așadar, reproduc aici un text dintr-o petiție a studenților clujeni trimisă astăzi către presă, în care este atacat proiectul Legii Educației. Dar și articolele de lege care demonstrează că nu e așa cum spun ei.

De ce?

Marga își desființează școala. Emil Boc, Cătălin Baba, Mircea Miclea, Vasile Dâncu

Confruntarea pe Legea Educației capătă dimensiuni grotești. Maestrul premierului Boc, Andrei Marga îl face pe Boc „nazist” şi „student mediocru”: cum să dea o lege a educației un student mediocru, se întreabă acum Andrei Marga?

Uitînd că acest lucru a fost posibil chiar cu concursul său, rectorul Marga comite încă o greșeală gravă. Invocă mediocritatea studentului Boc, care ar conduce la o proastă lege a educației, făcînd o eroare de argumentație impardonabilă pentru un profesor de logică.

Istorie

Școala de la Cluj, condusă de Andrei Marga a însemnat mult mai mult decît o facultate de filosofie și cîteva cursuri de logică. Ea a fost și o școală a vieții, din care fiecare a luat ce a putut.