Viena mai puțin cunoscută

Am străbătut la pas orașul, atât prin piețele unde se găseau celebrele căsuțe de lemn cu produse de Sărbători, cât și muzeele sau piața liberă, echivalentul Oserului de la Cluj. Mii de turiști umplu străzile, cafenelele, la ora amiezii abia găsești un loc, dar aglomerația nu este agresivă, dimpotrivă, liniștea și calmul senin domină și cele mai populate locuri. Arhitectura lor spectaculoasă, piețele imense dar și străzile largi spun ceva despre vienezi: au simțul spațiului.

Acum o sută de ani, străbunicul meu studia la Viena, probabil că mai erau câteva sute de tineri români care mișunau pe acolo. Atunci s-au educat nițel și începea să se simtă și la noi, dar războaiele și comunismul ne-au tras înapoi. Depinde doar de noi să depășim acest handicap.

Citește mai departe și vezi fotografiile!

Mall-ul din Evul Mediu. Târgul de la Negreni, o Arcă a lui Noe pentru civilizația Transilvaniei

Negreni, 2012. Trei zile în care pe Valea Crişului a avut loc cel mai mare târg de antichități din sud-vestul Europei. În fiecare toamnă vin colecționari, turiști, negustori din Ungaria, Slovacia, Austria, Germania, dar și din Marea Britanie sau America. I s-a dus vestea din om în om, pentru că altfel, târgul nu este promovat de autorități și nici de operatorii din turism. Considerat cel mai vechi din Transilvania, cu o tradiție care vine din Evul Mediu, târgul de la Negreni s-a transformat, cu fiecare an, tot mai mult într-un bâlci de țară înecat în fum de mici și cântece de manele. Doar undeva, lângă liziera pădurii, se întind, direct pe iarbă, antichitățile, mărturii ale unei civilizații ardelene tot mai subțiri și mai prost negociate. Dacă străbați cele cinci hectare de târg, descoperi practic toată România. Cu tot ce nu mai are și cu tot ce a primit din tranziția aceasta spre kitschul contemporan.

Citește mai departe!

La bâlci, bâlciul deșertăciunilor

Am fost la târg la Negreni în weekendul acesta. Vă las să vă delectați cu câteva imagini și muzica unui circ celebru. Mâine, în Transilvania Reporter va fi un reportaj amplu, iar azi, duminică 14 octombrie, la Transilvania Live în jurnalele de la 14 și 18.

Citește în continuare „La bâlci, bâlciul deșertăciunilor”

Castelul de la Bonțida. Istoria unei neiubiri

A fost construit în timpul răscoalelor țărănești din nordul Transilvaniei, pentru a apăra aristocrația maghiară de furia localnicilor. Contele Bánffy a primit aprobare în 1437 de la regele Albert de Habsburg să-și ridice fortăreața din inima Transilvaniei. Construcția a durat aproape un secol, pentru ca apoi, în fiecare veac să se adauge câte ceva la ea. Zilele castelului Bánffy sunt o invenție recentă. Ar avea darul de a împrieteni locul cu sătenii de pe vale, de a aduce viață și veselie în curțile palatului. Dar ele nu reușesc decât să-i mai înstrăineze încă o dată pe țărani de locul unde niște domni de la oraș îți cer bilet de intrare ca să le vezi bâlciul.

Castelul de la Bonțida a ajuns să fie cel mai mare castel din Ardeal, supranumit Versailles-ul Transilvaniei. În timpul celui de-al doilea război mondial, Miklós Bánffy, proprietarul de atunci al locului a „uneltit” pentru ca românii și ungurii să întoarcă armele împotriva nemților. La plecarea din Transilvania, armata germană, drept răzbunare, a dat foc castelului. A ars biblioteca, au ars opere de artă, obiectele de valoare. Blestemul asupra castelului începuse.

Când au sosit comuniștii, ei au făcut din odăile nobiliare birouri pentru CAP-Bonțida, iar din grajduri și dependințe, depozite de cereale. Mai târziu nimeni nu a mai făcut nimic acolo. După anii ’70, castelul a început să fie distrus sistematic. Îl măcinau ploile, dar și mâinile oamenilor care-l descompuneau bucată cu bucată pentru a-l reclădi prin curțile lor. Se dezintegra Versailles-ul Transilvaniei și se recompunea un sat de oameni care nu reușise niciodată să iubescă locul acela.

Citește mai departe!

FOTOREPORTAJ Aţi fost vreodată la Negreni? Tîrgul care arată ca Arca lui Noe a umplut valea de lume

Dacă te duci acolo, n-ai şanse să ieşi cu una cu două. În prima săptămînă din octombrie, în fiecare an, toată Valea Crişului se umple de lume, de fum, de forfotă şi tarabe, porumb fiert şi de cazane. De antichităţi, cizme de iarnă, căciuli de blană şi putini de stejar.

Citeşte şi vezi!

Strategie și acțiune concertată de sprijinire a intereselor României, de la Cluj

Universitatea de Științe Agricole din Cluj a organizat zilele acestea o conferință și un tîrg internațional de specialitate. Invitații de onoare: comisarul pentru Agricultură de la Comisia Europeană, Dacian Cioloș și președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Paolo De Castro. Acestuia din urmă i se acordă titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității din Cluj. La festivități sînt invitați demnitari români, miniștri și secretari de stat. Iar Dacian Cioloș este însoțit de zece reporteri francezi cărora vrea să le prezinte o fermă de succes a unui tînăr clujean. Citește în continuare „Strategie și acțiune concertată de sprijinire a intereselor României, de la Cluj”

Oferte de week-end. Târgul de Turism Touristica și Târgul de primăvară al prichindeilor

La sfârșitul acestei săptămâni începe Târgul de Turism Touristica, cel mai important târg de turism din Transilvania. Sute de destinaţii din Grecia până în Republica Dominicană sau din Țările nordice până în Africa de Sud îşi vor găsi pentru trei zile locul în cadrul celei de-a patra ediţii a târgului Touristica, un târg cu care clujenii s-au obişnuit deja.

Organizat la Polus Center în acest week-end, evenimentul reunește peste 50 de expozanți din țară și din străinatate. Cele mai cunoscute agenții de turism și hoteluri prezente în cadrul târgului sunt Paralela45, Eximtur, Kusadasi, Sfara Tours, Calibra Travel, Universal Turism, Filadelfia Turism, HTS Travel etc. Citește în continuare „Oferte de week-end. Târgul de Turism Touristica și Târgul de primăvară al prichindeilor”