Senatul UBB anunță desemnarea unui ordonator de credite. Propunerea a fost făcută de Andrei Marga, care „rămâne rector” (sic!)

Fără comentarii!

Buna ziua,

*In reuniunea Senatului Universitatii Babes-Bolyai de azi, 22 februarie 2012, s-au decis urmatoarele: *

Publicitate

UBB a inventat funcția de președinte de universitate. Acum lansează „anul sabatic”! Vezi discuțiile din Senat

Noua Lege a Educației prevede pensionarea profesorilor universitari la împlinirea vîrstei de 65 de ani. În această situație se află cîțiva rectori importanți, printre care și Andrei Marga. Rectorul de la Cluj probează în prezent toate variantele de sustragere de la lege, de la ideea unui consorțiu universitar care să aibă un președinte la cea de judecată cu ministerul pînă la alegerile din toamnă, cînd speră să ajungă ministru al Educației și să schimbe legea.

Ca să cîștige timp, cei de la Cluj mai vor să improvizeze un subterfugiu, poate cel mai bizar dintre cele imaginate pînă acum: profesorii pensionabili să intre într-un an sabatic, care le-ar permite să fenteze legea pînă la alegeri. Anul sabatic este ceva ce în alte țări se practică, dar în cazul unor savanți a căror minte obosită are nevoie de un răgaz de meditație, răgaz pe care universitatea îl îngăduie și-l plătește dacă își permite.

Alegerile din UBB au pornit cu stîngul. Ce nu e în regulă la un regulament

Pentru universitățile clujene, în această iarnă, se pregătesc schimbări majore. Unele au făcut deja alegeri pentru Senat și funcția de rector, altele abia acum le organizează. Dacă la UMF s-au schimbat rectorii, Constantin Ciuce a fost înlocuit de Alexandru Irimie, la USAMV a fost reales Doru Pamfil, iar celelalte universități se pregătesc de alegeri.

Universitatea Babeș-Bolyai rămîne în centrul interesului, este cea mai mare dar are și cea mai controversată organizare instituțională. Deocamdată, aici s-a stabilit un regulament privind alegerile, el însuși contestat pentru lipsa de rigoare și pentru că lasă loc negocierilor. În plus, nu există un calendar clar al desfășurării alegerilor.
Prin urmare, iată că un membru al actualului Senat atrage atenția asupra neregulilor din regulament.

Aveți mai jos textul argumentat al conferențiarului Bădescu. Să sperăm că universitatea va fi receptivă mesajului său, pentru ca noile alegeri să se desfășoare corect.

Universitatea Borg-Borg (UBB). Locul unde orice rezistență este inutilă!

Borg este o rasă extraterestră imaginată de creatorii serialului „Star Trek”. Toți membrii rasei alcătuiesc o conștiință colectivă și se coordonează în rețea. Deși inițial erau ființe biologice, evoluția i-a modificat, incluzînd îmbunătățiri sintetice și tehnologice, care le servește realizării și satisfacerii obiectivelor lor de progres și de expansiune.

Atunci cînd un individ biologic este modificat pentru a deveni parte a comunității Borg, i se implantează diverse proteze cibernetice și hardware, iar acesta își pierde orice simț al individualității, devenind parte a întregului. Prin intermediul unei rețele de comunicații avansate, mintea individuală este absorbită într-una „colectivă”. Ca urmare, niciun individ nu poate supraviețui înafara comunității. Se naște astfel un mecanism de control care conduce întreaga unitate Borg cu eficiență devastatoare.

Universitatea Babeș-Bolyai, cîmp de bătaie și tribună politică

Gazetino.ro a mai atras atenția și altă dată asupra faptului că interesele personale și politice ale rectorilor îi motivează în bătălia virulentă împotriva Legii Educației. Iar acest lucru s-a confirmat ulterior, prin luările de poziție ale celor vizați.

La Cluj este cazul rectorului Andrei Marga care împlinește anul acesta vîrsta de pensionare și în același timp, s-a relansat în politică: este vicepreședinte PNL și viitor ministru într-un ipotetic guvern PNL.

Dacă rectorul își pierde funcția de la universitate își pierde și greutatea din partid. PNL l-a refrișat pentru că promite influență în universitate, atît asupra celor 60 de mii de studenți cît și asupra cadrelor didactice și angajaților, peste 1.500 de persoane. În plus,

Qui s’excuse s’accuse. Hărdău atacă proiectul Legii Educației lansînd teme false

Ultima oră: Renunțând la „serviciile” Comisiei de Învățământ din Senat condusă de Mihail Hărdău, Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea pe Legea educației.

Senatorul PDL Mihail Hărdău (profesor universitar, 63 de ani) atacă proiectul de lege a Educației, invocînd false probleme. Un mare minus pe care Hărdău îl vede la această lege este faptul că în consiliiile de administrație ale școlilor ar fi o reprezentare de 50% profesori și 50% părinți și reprezentanți ai comunității. Fără a putea preciza care este problema acestui tip de reprezentare, Hărdău abate de fapt atenția de la adevăratele articole ale legii care-i nemulțumesc pe universitarii din Senat și îi fac să țină proiectul de lege pe loc.

Pentru că nu poate spune că legea lovește în interesele sale și ale colegilor universitari (pensionare la 65 de ani, interzicerea cumulului de funcții politice și universitare și a nepotismelor în facultăți) Hărdău se scuză atacînd autorii proiectului care ar fi întîrziat 8 luni!

Hărdău a găsit presa din orașul lui numai bună să transmită spre electorat mesaje care teoretic ar trebui să-l scuze, dar care de fapt, îl acuză.

Halucinant. PDL intră în sindromul descompunerii

Iulian Urban, senator PDL, a propus și a reușit să treacă ieri prin comisia de buget-finanțe din Senat, scăderea cotei de impozitare a veniturilor de la 16% la 10%. O măsură extrem de importantă, dar a cărei apariție suspectă a trecut cam neobservată.

A observat-o primul, cum era și firesc, ministrul de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu. Și a zis nu, nu se poate. A contestat oportunitatea ei, dar era prea tîrziu, PDL își arătase deja disfuncționalitățile majore prin care trece.

Nu vi se pare halucinant? Adică un senator se întinde peste masa guvernului și aruncă o bombă. Ministrul de resort, coleg de partid cu aventurierul, îi transmite public opoziția sa. În chestiunea finanțelor și bugetului cu care lucrează un guvern, doar guvernul se poate pronunța: el știe cel mai bine cum și de unde să-și adune banii, ce angajamente și obligații financiare are. Cel care adună banii știe cel mai bine cum o poate face și, de aceea, intervenția exterioară, autistă în esența ei, este mai mult decît riscantă.