Daniel Funeriu la Cluj: „Selectăm oameni și soluții care pot schimba România”

Aflat la Cluj Napoca pentru a lansa Fundaţia Mişcarea Populară, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a explicat pentru Transilvania Reporter cum vor proceda fondatorii în organizarea acestei mişcări, ce vor să facă, pe ce se bazează şi de ce anume „s-au saturat”.

Naşterea unei noi mişcări politice în 2013, după ce România a explorat păgubos democraţia, a suferit o degradare morală şi politică extraordinară este o încercare îndrăzneaţă. L-am întrebat pe Funeriu, aşa cum o făcea Marin Preda, pe ce se bazează, cum îşi vor selecta oamenii şi ce crede despre modificările aduse Legii Educaţiei de când a apărut în ce raporturi mai este el şi Mişcarea Populară cu Legea Educaţiei.

Publicitate

Toți oamenii președintelui sunt optimiști

Sâmbătă, pe la prânz, într-o zi cu soare, „toți oamenii președintelui” au venit la Cluj să vadă cât spirit civic mai e pe aici. Fondatorii Mișcării Populare au lansat la o zi după ce președintele PDL, Vasile Blaga, trecuse și el pe la Emil Boc, filiala Cluj a fundației inițiate de președintele Traian Băsescu.

Emil Boc nu a participat la întrunire, dar, mai târziu, a luat masa cu ei la un restaurant din Cluj pe modelul lui Traian Băsescu la București. Consilierii prezidențiali de altfel, l-au curtat intens prin discursuri.

Marian Preda, decanul facultății de sociologie de la București, Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidențial, Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, Cristian Diaconescu și el consilier prezidențial au vorbit la Cluj despre inițiativa lor cum vor să facă opoziție față de toată politica românescă, inclusiv partidului lor, dacă va fi cazul. Publicul lor, cei mai mulți tineri studenți, universitari și oameni de afaceri a umplut Sala Europa de la Casa de Cultură a Studenților.

Ministerul Educației interzice reținerea automată a cotizației sindicale din salariul dascălilor. Dascăl: Nu mi-au spus niciodată ce fac cu banii noștri!

Iată că Ministerul Educației se trezește și ia măsuri, interzice reținerea cotizației pentru sindicat în mod automat din salariul dascălilor. Acest lucru era nefiresc și denatura relația cotizant-sindicat. Sindicatul se impunea prin această formă de reținere ca o obligație firescă, nu mai era nevoie de convingere, de discuții cu dascălii, banii veneau în conturile lor ca pe țeavă.

Vedeți aici despre ce sume era vorba.

Dar, ca să vedeți cîtă dreptate are ministerul să facă acest lucru, am să vă povestesc propria mea experiență cu un sindicalist și un profesor pe această temă.

În sfîrșit, cineva explică bugetul de la Educație: Traian Băsescu!

În timpul protestelor studenților de la Facultatea de Istorie, Gazetino atrăgea atenția asupra faptului că Ministerul Educației n-a explicat încă bugetul acestui domeniu, fundamental schimbat ca structură după noua legislație. Comunicatorii de la Educație, dacă sînt pe-acolo, spuneam atunci, se fac vinovați de a nu fi dat răspunsurile necesare în fața opiniei publice.

Nimeni nu a explicat atunci de ce sînt doar 2% în buget pentru Educație. Am presupus, evident, că sînt și alte sume care vin prin primării, că salariile și întreținerea școlilor s-au descentralizat, se distribuie din bugetele locale. Dar Ministerul Educației nu a dat o explicație lămuritoare în acest sens.

Și iată că, după o săptămînă de ezitări, a venit președintele să explice acest lucru, spunînd exact ce semnalam în articolul „Comunicatorii de la Educație dorm, dar nu în aceeași sală cu studenții de la Istorie” (vezi aici!)

Comunicatorii de la Educație dorm. Dar nu în aceeași sală cu studenții de la Istorie!

Ce se întîmplă:

Iniţial, la Facultatea de Istorie de la Universitatea București era programată o dezbatere publică pe tema stării învăţământului din România. Ulterior, dezbaterea s-a trasformat într-un protest contra bugetului mic acordat Educaţiei anul viitor, studenţii cerând totodată şi rediscutarea sistemului de la Bologna.

Joi, spre seară, mai mulţi studenţi au ocupat un amfiteatru din clădirea Facultăţii de Istorie. „Au fost chemate brigăzi de jandarmi care au dat, efectiv, studenţii afară în stradă”, susţine un grup de protestari, citați de realitatea.net. Tinerii, vreo 60 la număr, au primit acordul Rectoratului să rămână peste noapte în sediu. Spre dimineață au adormit în bănci.

De ce?

Spun că protestează împotriva alocării a doar 2% din PIB pentru Educaţie, act ce reprezintă un atac la adresa întregii societăţi, valorizarea educaţiei prin producerea de capital, lipsa finanţărilor pentru cercetare localizată, tratamentul lipsit de demnitate al studenţilor de către aparatul birocratic și multe altele.

Despre scrisoarea domnului Liiceanu. „Cum se face că solidaritatea impostorilor este mai mare decât cea a oamenilor de valoare?” Şi ce se întîmplă cu Funeriu

Am citit scrisoarea domnului Liiceanu cu multă atenţie. Trebuie să recunosc faptul că mi-a plăcut, am regăsit în ea multe din gîndurile şi experienţele proprii. Sînt un fost jurnalist, născut la Hurezani. Iar cînd am ajuns la facultate, într-un burg ardelean, m-a izbit perversitatea lumi universitare ce-şi făcuse din ipocrizie o modalitate de a supravieţui şi de a accede la vîrf.

Apoi, m-a şocat să regăsesc acelaşi lucru în presă. Să ştiţi că şi acolo, în mod cu totul nepermis pentru sănătatea societăţii, lucrurile stau la fel. Jurnaliştii, patronii de presă şi sponsorii sistemului funcţionează în găşti. Iar găştile s-au format pe complicităţi care nu au nimic de-a face cu meseria noastră, cu menirea presei.

PDL a părăsit puntea. Prea devreme!

Partidul lui Traian Băsescu pare a nu mai avea nimic din vîna politică a liderului lui, nu se mai culege de pe jos şi nu se mai uită la busolă. Ca şobolanii, au mirosit catastrofa şi au părăsit corabia. Într-un fel, e şi asta o „busolă!”. Nu fug pentru că sînt realişti, să fim serioşi, sînt doar oportunişti!

Cîtă vreme au putut face afaceri, cei din jurul lui Blaga s-au simţit bine la putere, cînd au fost îndepărtaţi de la butoane, n-au mai schiţat nici un sunet politic.