Bacalaureatul adevărului şi profesorii minciunii. Episodul 2

44% promovabilitate la Bac. Şi anul acesta vedem cît de slabi sînt elevii noştri.

Oficialii din Învăţămînt şi sindicaliştii greşesc grav cînd dau explicaţii pentru acest fenomen care ţin de elemene exterioare şcolii. Nu putem spune că nu au si ele o influenţă, dar să nu-ţi recunoşti lipsurile proprii este o greşeală gravă, care arată ea însăşi de ce nu avem o educaţie performantă: pentru că nu sîntem responsabili şi căutăm totdeauna vinovaţi în afara noastră. Asta este educaţia pe care şefii învăţămîntului o oferă elevilor la televizor.

Publicitate

De ce e scandal la Educație?

Ce se întîmplă la Educație acum ar fi de rîs dacă n-ar fi de plîns. Oamenii pe care PSD i-a numit acolo s-au nimerit a fi niște anonimi parveniți în sistem și cu interese în învățămîntul superior.

Așa cum arată Corina Dumitrescu și Ioan Mang, amîndoi puteau fi instrumente perfecte pentru grupurile de interese universitare, cărora noua Lege a Educației le-a pus în pericol veniturile și confortul.

Văzute din afară, lucrurile par dezamăgitoare. E ca și cum Ponta și conducerea PSD ar fi cedat un domeniu atît de important precum educația unor baroni universitari ca să-și recupereze ei feudele pierdute, fără nici cea mai mică grijă față de acest domeniu. Parcă ar fi fost vorba de o captură de război pe care o returnează foștilor stăpîni.

Cum pot ajunge scaunele unor pensionabili chestiune de interes internațional

Surpriză: șase congressmani americani au scris Senatului României, cerîndu-i să modifice Legea Educației din România! Lăsînd la o parte faptul că pînă acum nu i-au mai scris pentru nimic Parlamentului României, ne întrebăm cum au ajuns congressmanii americani să considere necesară intervenția lor pentru o plîngere ciudată legată e autonomia universitară?

În același timp, vedem că un lot de rectori (cel puțin patru pînă acum), șefi de partide și senatori este cercetat pentru incompatibilitate de către ANI. Știm că noua lege îi obligă să opteze pentru una dintre funcții: rector sau parlamentar și că tot noua lege îi obligă să se pensioneze la 65 de ani.

Mircea Giurgiu sau cum devine țacăna majoritară politica semodocților

O lege propusă de Mircea Giurgiu a trecut tacit (nedezbătută și nevotată) prin Camera Deputaților. Giurgiu propune ca istoria și geografia să fie învățate de elevii aparținînd minorităților etnice în limba română. Prin aceasta, deputatul ex-PDL (situația lui în PDL este incertă) a creat, de fapt, o contra-lege la Legea Educației în care era stipulat că predarea istoriei și geografiei se poate face și în limba maternă.

UDMR s-a sesizat și i-a cerut explicații și garanții lui Emil Boc. Acesta le-a promis că legea lui Giurgiu nu mai trece de Senat. USL așteaptă scandal în Coaliția puterii, iar Vasile Blaga așteaptă ca Boc să-i ceară ajutorul, pentru că el controlează grupul majoritar la Senat.

Dincolo de complicațiile enervante pentru colegii de partid ai lui Giurgiu, care ne interesează mai puțin, sesizăm aici două probleme.

De azi intră în vigoare noua Lege a educației. Efecte

Astăzi, la o lună de la publicarea LEN în Monitorul oficial, legea intră în vigoare. Unele prevederi pot fi aplicate imediat, altele au un calendar special, fiind corelate cu începutul anului școlar sau a unui ciclu de școlarizare.

Ca un prim efect, legea îi obligă pe rectorii parlamentari să opteze între cele două funcții: ori rector, ori parlamentar. Au timp o lună de zile să se decidă, deși, cu cîteva zile în urmă, rectorii nemulțumiți de LEN au avut o consfătuire la Iași unde și-au propus boicotarea legii.

Legea îi scoate la pensie. Soluția lui Andrei Marga: își toarnă un sarcofag deasupra UBB

Consiliul de Administrație al UBB a decis recent înființarea unui Consiliu Consultativ al Universității Babeș Bolyai. Acest consiliu ar urma să fie format din „foştii rectori, prorectori, cancelari generali, decani care nu mai exercită funcţii în universitate”. Consiliul, de asemenea, are ca menire să dezbată şi să formuleze recomandări de natură să promoveze şi consolideze Universitatea Babeş-Bolyai și „va fi convocat de Rector ori de cîte ori este nevoie”.

Întrebare legitimă: pînă acum cînd trebuie să iasă el însuși la pensie, rectorul Andrei Marga nu a avut nevoie să se consulte cu foștii rectori, prorectori, foștii cancelari sau decani? Autonomia universitară permitea înființarea unui astfel e consiliu și pînă acum.

Dar ce s-a întîmplat între timp: potrivit noii legi a Educației, rectorii și profesorii universitari vor ieși la pensie la 65 respectiv 63 de ani, la fel ca ceilalți cetățeni ai țării. Principalii nemulțumiți de această prevedere s-au arătat a fi chiar rectorii în funcție, Andrei Marga și Ecaterina Andronescu. Amîndoi împlinind vîrsta de pensionare în această primăvară. Și amîndoi fiind oameni politici plasați în staful partidelor lor, PNL, respectiv PSD.

Rectorul pensionat sau rectorul îmbălsămat? Există carieră după pensionare?

E dimineață pe strada noastră și la poarta Universității oprește, ca de obicei, mașina neagră cu șofer. Omul coboară grăbit, deschide ușa domnului de alături și-i ia servieta. Portarul face doi pași în fața ușii și-l salută țeapăn, pe domn. Acesta abia îl vede, pășește apăsat, cu ochiul țintit pe nereguli.

În spatele lor, un bărbat cu pălărie și fular vine în pas relaxat, se apropie de ușa universității. Mai aruncă o privire spre teii din fața scărilor, le salută pe fetele care chicotesc alături. Apoi intră, dă mîna cu portarul și rîd amîndoi de o întîmplare mai veche.

Primul este