Acum o sută de ani, pe 6 decembrie 1916, capitala cădea sub ocupație germană. Burghezia își apărase interesele personale, fortificațiile n-au apărat nimic – nu erau funcționale -, iar în calea armatelor germane, au ieșit doar două fetițe scăpate de sub ochii lui tante Caterine. Nepregătită, derutată și lăsată singură, populația fraternizează sau moare de foame. Nici armata n-o duce mai bine. Bolile societății noastre, o sută de ani mai târziu, le veți descoperi nevindecate.

Femeia din fața mea are o figură luminoasă, miroase a Trésor de la Lancôme și poartă un deux-pieces de culoarea frunzelor de toamnă. În piept are o broșă de aur bătută cu rubine. Despre ceasul de aur pe care nu-l mai are, i l-a furat un bandit într-o seară pe stradă, îmi va povesti mai târziu. În oglinzile aurite de la Capșa se reflectă doar chipul ei, pentru că de ore bune bem cafele și mâncăm prăjituri Joffre doar noi două, singure în toată cafeneaua. Ca să ne înviorăm privirea, ne mai uităm din când în când pe stradă. Studenți grăbiți, purtând rucsaci și căști în urechi trec pe Calea Victoriei, spre centrul Capitalei. E o zi însorită de început de iarnă. Așa o fi fost și acum o sută de ani când au intrat nemții în București, și-au ocupat orașul?

„N-au intrat pe la Alexandria, draga mea, așa cum se aștepta toată lumea, ci pe la Bragadiru”, îmi povestește Georgeta Filitti, istoric și membră a unei mari familii bucureștene. care a trăit istoria acelor timpuri zbuciumate. „Ce s-a întâmplat – din 1914 până în 17 august 1916, cât am mai tras de neutralitate –, toată lumea a crezut și, orice minte cugetată așa ar crede, că am folosit timpul acela pentru a ne pregăti. Da’ de unde! Populația și armata aveau să afle cât de curând că nu a fost așa. Nici pentru intrarea în război populația nu a fost pregătită, statul nu a prevenit populația, ea a fost nevoită să deducă singură, să-și dea seama din semne că urmează ceva. Mai întâi au fost veștile proaste despre mulți morți și răniți de pe frontul din Transilvania, dar ziarele ajungeau și cu trei săptămâni mai târziu la București, așa că nu te puteai lua după ele. Apoi a dispărut carnea din galantare, au dispărut zahărul, uleiul, postavul. Ministrul de război, Vintilă Brătianu, dă un ordin să se rechiziționeze de la populație plăpumi, izmene și bocanci, iar afișele sunt lipite pe ziduri. Populația vede și începe să se îngrijoreze. Începe să miroasă a război, tot mai aproape de noi. În fine, bănuielile au fost confirmate de faptul că prin octombrie vine la București generalul francez Berthelot. Generalul vine și pune câteva întrebări: «Ce aveți în depozite, câte provizii? Ce armament aveți? Care este planul vostru numărul doi, aveți un plan doi?» La toate întrebările astea, autoritățile noastre ridică din umeri. În depozite nu aveau nimic, vânduseră tot. Comercianții români speculaseră starea de război din jur și vânduseră grâu, cărbune și petrol de peste 2 miliarde de lei. O cifră de afaceri colosală la acea vreme. Dar nu puseseră nimic deoparte. Armament? De unde armament? În afară de unele promisiuni ale rușilor că, dacă intrăm de partea lor, ne trimit vagoane de gloanțe – și n-a fost așa, evident – nu aveam nimic. Toată vara și toată toamna trecuseră trenurile nemților spre Bulgaria și Turcia pline, chipurile, cu zahăr și făină, le controlam, dar mai mult nu, iar sub ele erau arme. Turcii și bulgarii fuseseră înarmați, noi nu. Deși era război în jur, deși avusesem timp, n-am pregătit intrarea în război. La o sută de ani de atunci avem măcar datoria de a privi cu onestitate trecutul și a recunoaște niște adevăruri.”

Articolul integral poate fi citit AICI!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s