A ieșit la lumina zilei în 5 mai. Lansarea urmează în curând. Cartea este rodul și rostul unor eforturi speciale de a re-cunoaște ce nu ne era pe deplin cunoscut, așa cum spune doamna Liiceanu, avem atâtea să aflăm despre lumea în care trăim.

Poveștile lor am început să le caut din 2008. Aici sunt 12 personaje, sași care n-au plecat, au rămas să păstreze memoria poporului lor ori s-au întors pentru că ceva îi chema. Nu sunt basme, sunt realități.

Mulțumiri doamnei Anneli Ute Gabanyi, primul cititor al acestei cărți. Designul și ilustrațiile aparțin colegilor Ciprian Butnaru și Nicolae Romanițan, dar cum nu le puteti vedea aici, ramane să vi le prezint în mod special.

În continuare, prefața cărții, semnată de doamna Anneli Ute Gabanyi:

La atâtea lovituri, saşii nu au mai putut rezista. Spre sfârşitul anilor 1960, guvernul Republicii Federale a Germaniei a hotărât să dea curs presiunilor saşilor şi şvabilor stabiliţi în Germania, cerându-le să creeze posibilitatea pentru rudele lor din Romania să emigreze în scopul reîntregirii familiilor. La început s-a plecat mai greu, apoi, în deceniul şapte şi opt, numărul emigranţilor a crescut, comunităţile săseşti s-au destrămat încetul cu încetul, iar imediat după revoluţie, 100.000 de germani care ceruseră de multă vreme permis de emigrare, au părăsit ţara în doar şase luni!

Dar nu au plecat toţi: unii au rămas, iar istoria unora dintre ei ocupă centrul cărţii: preotul-scriitor Eginald Schlattner din Roşia, țăranca-manager Caroline Fernolend din Viscri devenită prietena Prinţului Charles al Marii Britanii, constructorul de orgi Arnulf Einschenk din Braşov, profesorul de geografie din Sibiu Friedrich Philippi, cel care de decenii numără populaţiile de berze din România, sau Johann Schaas, rămas singurul sas din Richiş până când Paul Hemmerth, un mai tânăr consătean, a revenit şi s-a stabilit în sat. În ultimii ani, în timpul verii vin tot mai mulţi saşi – aşa-zişii „saşi de vară” (Sommersachsen) – să se întâlnească în localităţile din care provin. Impresionantă este figura lui Hans Prömm, antreprenor de succes care investeşte în Transilvania, împărţindu-şi viaţa între Germania şi România.

Naraţiunile „eroilor” Ruxandrei Hurezean sunt deosebit de interesante, dar ceea ce conferă farmecul deosebit al acestei cărţi este felul în care scriitoarea, stăpânind o limbă literară de mare fineţe, reuşeşte să evoce procesele sufleteşti prin care trec atât cei rămaşi acasă în Transilvania, uneori însinguraţi şi deznădăjdui, alteori curajoşi şi plini de iniţiativă, cât şi sentimentele celor plecaţi în Germania unde deseori nu se simt acceptaţi şi apreciaţi şi unde au greutăţi de integrare considerabile. Sensibilitatea autoarei de a vibra la unison cu suferinţele şi bucuriile celor pe care îi descrie este poate calitatea supremă a acestei cărţi, prima de acest gen nu numai în spaţiul românesc, dar şi în cel de limbă germană.

Anneli Ute Gabanyi este politolog, critic literar și jurnalist german de orgine română specialist în istorie contemporană. Locuiește în Germania, a studiat la Cluj-Napoca, la München în Statele Unite. Între 1969 si 1987 a fost analist principal, apoi director al secţiei romane de cercetare la Radio Europa Liberă, München. Între 1988 și 2000 a fost analist principal la Sudöst-Institut, Munchen. Este autoarea cărții „Revoluția neterminată” și a contribuit la realizarea volumului „Lumea regelui”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s