De ce să-ți faci o grădiniță?

Gradinita (19)

La Cluj funcționează 30 de gradinițe de stat și vreo alte șapte private. Realitatea arată că nu sunt suficiente. La o singură grădiniță din Mănăștur erau înscriși 75 de copii în trei grupe, deși standardele spun că nu ar trebui să fie mai mult de 10 copii la o grupă. Bătălia pentru un loc la grădinița de stat a ajuns să genereze corupție și precaritate.

Părinții sunt în stare să-și ducă copiii în Florești sau la alte grădinițe din comunele învecinate, numai să găsescă un loc. Municipalitatea face eforturi, dar problema este departe de a fi soluționată. Chiar și atunci când ai găsit un loc la grădinița de cartier se întâmplă să nu fii mulțumit de mâncare, de educatoare sau de spațiul impropriu. Și ce faci? Cauți o altă grădiniță, îți restrângi cheltuielile și cauți o grădiniță privată, pentru că, știm bine: copiii noștri sunt înainte de toate.

Dar nici acolo nu sunt destule locuri, sistemul privat în domeniul educației este la început, iar de grădiniță privată e greu de pus pe picioare. Așadar, dacă totuși te încumeți, de ce o faci? De cele mai multe ori pentru proprii copii și pentru copiii vecinilor, ai prietenilor. Pentru copilărie, pentru copilul din tine.

Daisy of Gruia

Grădinița Daisy a răsărit în Gruia acum două luni, într-un cartier ce duce lipsă de astfel de oferte. Tinerii care au pus ”afacerea” pe picioare, firește că au avut un motiv serios să se apuce de așa ceva: au o fetiță cu care au trecut prin toate încercările posibile și pentru că nu le-a plăcut totul la nicio grădiniță au zis, facem noi una! Nu câștigă din asta, încă nu au profit și nici nu speră curând la așa ceva. Pentru început explorează lumea grădinițelor la fel ca niște copii. Au toate condițiile pentru o grădiniță la standarde europene, dealtfel au și început documentația de avizare ministerială, dar se concentrează cel mai mult pe relația cu copiii. Pentru că au învățat din greșelile tuturor de până la ei, spun că atenția față de fiecare copil este prioritatea lor.

Special-educatoarea

Dacă eşti mamă, cel mai important lucru pentru copilul tău este omul care-l educă la grădiniţă, apoi la şcoală şi mai departe. Ştii în orice moment că ce învaţă în primii şapte ani îl va forma pentru toată viaţa. Tocmai de aceea, educatoarea este grija numărul unu pentru părinţi. Cum gândeşte, cum lucrează, ce fel de om este.

Marinela Pop este educatoare de peste 20 de ani. A lucrat în sistemul de stat şi în cel privat. Când i s-a propus să mergă la „Daisy” a zis da, era o posibilitate să lucreze la un alt nivel cu copiii, în condiţii mai bune. În plus, salariul aici este motivant şi asta o face să simtă că merită.

„Nu sunt un om al banului, dacă eram nu mă făceam educatoare, dar nici să trăieşti sub nivelul aspiraţiilor tale, chiar decente, nu te face mai bun, mai competent”, explică Marinela Pop.

Despre copiii, are o filosofie aparte, greu de găsit în mediul educaţiei formale de la noi. Educatoarea spune că le înţelege nevoile şi îi lasă să se manifeste: „Copiii au nevoie şi să strige, să ştiţi, aşa îşi descoperă vocea, au nevoie de mişcare, nu trebuie cenzuraţi, ei se dezvoltă doar dacă sunt înţeleşi. Pentru noi este important să le stimulăm direcţii pe care să mergă, să le deschidem noi orizonturi nu să le închidem.”

Cum se poate face o „grădi” adorabilă

O zi la Daisy începe cu o poveste. Totdeauna cu o poveste. „Veneam pe stradă, azi dimineaţă, spune educatoarea şi m-am întîlnit cu Zâna Toamnă!” Şi cum era, cum era, întreabă copiii. „Avea frunze în păr şi rochie de ceaţă şi…” Şi ce făcea, ce făcea? Întreabă corul de copiii. Iar povestea o continuă tot ei. Chiar şi săptămâna are o poveste a ei. Una cu tâlc. Despre fapte bune, despre greşeli, despre viaţă. O spun în fiecare zi până când toţi copiii o înţeleg. Apoi vin proverbele. „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.” Buuun, copiii spun tot ce ştiu despre experienţele lor, educatoarea spune şi ea, esenţialul. Toată lumea a înţeles pentru că apoi vin destăinuirile: vezi, când tu ai făcut cutare lucru, eu nu am făcut la fel că ştiam că nu e plăcut…

„Noi credem în teoria inteligenţelor multiple, explică Marinela Pop, fiecare copil este special, are un potenţial anume, care trebuie descoperit şi susţinut. Aici învăţăm să ne respectăm, să ne apreciem şi mai ales, învăţăm cum să învăţăm”.

De câteva ori copiii au mers cu educatoarea şi părinţii lor să ofere daruri copiilor mai săraci. Au înţeles că există sărăcie, că există tristeţe şi că ei pot ajuta. Au fost la „Teatrul de oameni mari” deşi spectacolul era pentru oamenii mici (e vorba de „Povestea porcului”, la Teatrul Naţional) ei şi-au potolit o curiozitate: au văzut cum e la teatrul mare! Au trei cluburi, opţionale: de înot, la hotelul Belvedere, lângă grădiniţă, de tenis pe terenul din apropiere şi de dans, penru care vine o balerină profesionistă.

Ce să mai vrei când eşti copil şi trebuie să mergi la “grădi”? Să vină şi părinţii cu tine câteodată. Şi asta se poate la grădiniţa privată.

Anunțuri

3 gânduri despre “De ce să-ți faci o grădiniță?

  1. personalitatea copilului,se contureaza in primii ani de colectivitate,asa ca gradinita e foarte importanta! Va doresc,succes,fiind convinsa ca rezultatele nu vor intarzia sa apara!!!
    Laura

  2. Va admir ca ati reusit !!! Succes si pe mai departe si sa aveti rabdare si putere sa ii ajutati sa se integreze cat mai usor in lumea „minunata” in care traim. Daca aveti nevoie de ajutor … si putem si noi sa contribuim nu ezitati sa ne contactati !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s