Poveste incredibilă. Câinele meu face daruri

caine01

În satul nostru există un singur câine vagabond, unul cu un picior cam beteag, de aia i-au zis și Ciontea. Ciontea stă mai mult pe dealuri, iar câteodată, spre seară, coboară prin vie spre casa noastră. Mama îi aruncă și lui o coajă de pîine, dar nu întotdeauna pentru că se teme să nu se învețe la noi, să nu ne mănînce, după aia, puii. Ei bine, Ciontea ne-a făcut un rău, un rău mare.

Să vă povestesc. Vlăduț și sora mea au plănuit o mare captură pentru colecția lor de păsăret și au făcut rost de niște rațe mute. La început erau gălăgioase, dar pe măsură ce au crescut chiar au amuțit de tot. Sunt ca tutele. Rățoiul scoate un sîsîit din gât, ceva chinuitor, te apucă mila să-l asculți.

Dar rața, una dintre ele, în amintirea sălbăticiei, și-a găsit să-și facă un cuibar între bucătăria mică și grajd, sub o ușă veche. S-a așezat acolo la clocit pe fix patru ouă. A băgat capul pe sub ușă și a crezut că s-a ascuns destul, n-o mai vede nimeni.

Ei bine, într-o noapte, la sfîrșitul verii, a văzut-o Ciontea. Și cum era mort de foame, i-a mâncat ouăle. Mai avea două zile și-i ieșeau puii. Vlad notase totul în calendar și tot număra… Mă ținea la curent.

Când a găsit rața în curte și cuibarul gol, a fost devastat. Nu-și putea reveni, își tot închipuia zbaterea raței, chinul ei, cum de mută ce era n-a putut face gălăgie ca să fie apărată. Cît s-o fi chinuit să strige după ajutor…

Noi ne-am supărat pe Ciontea. De atunci, mama nu i-a mai dat deloc de mâncare.

Și așa s-a întîmplat ce urmează. Mama spune că l-a văzut de câteva ori, iar Vlad spune că a văzut și el o dată toată treaba. Drept să vă spun, mama are multă mâncare de aruncat, că e cam singură și pretențioasă, nu ține mult de vreo oală cu ceva. Pac, o aruncă! Mănâncă Grivei, mănâncă rațele, pisicile. De când nu mai avem porci, se îngrașă toate pe rupte. Poate și de aia s-a întîmplat ce s-a întîmplat.

Într-o zi l-a văzut pe Grivei că ia cu gura o bucată de pâine și pornește cu ea spre vie. O pune jos și pleacă, apoi vine Ciontea și o ia. Grivei se întoarce acasă, în curtea lui, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Și asta de mai multe ori.

Acum mama e cam reținută să spună așa ceva. E femeie în toată firea, cum să creadă că Grivei gândește? Că și-a dat seama că Ciontea flămânzește și el ia bucata și se duce să-i ducă ce-i prisosește? Așa că ne-a spus să nu mai spunem la nimeni.

Vlad a fost mai degajat în fața miracolului. A spus simplu: Grivei nu prea are fler la prieteni! 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s