Am visat locul acesta. Dar în visul meu, vă spun drept, locul apărea cam banal, semăna mult cu mânăstiri pe care le mai văzusem, de la Rohia la Lainici sau Nicula, niște gospodării mai acătări, cu chilii ca trase la indigo și multe betoane băgate în bisericile din mijlocul ogrăzilor.

Mănăstirile la noi sunt fie bijuterii drăguțe și colorate – ca cele din Moldova, fie coloși de beton – ca cele mai celebre de azi, fie mici cetăți cu rol de apărare, ridicate de comunități din piatra râului care trecea pe acolo.

Dar Mănăstirea Hurezi (cunoscută mai degrabă ca Mănăstirea Horezu) este cu totul altceva.

Uimirea care m-a cuprins să descopăr printre dealurile Olteniei un loc la fel de frumos ca la Padova sau Napoli este tribut plătit prejudecăților. Neîncrederii. Prostiei.

Așadar, pe la 1700, Constantin Brâncoveanu ctitorea acest loc, mai mult un palat al culturii, o cetate de piatră, cu ziduri înalte de fortăreață și chilii cu stîlpi și pridvoare de piatră, cu bolte romane și portaluri sculptate în piatră. O capodoperă.

Șiragul de clădiri care înconjoară biserica este de trei ori mai mare decât Muzeul de Artă din Cluj și de zece ori mai frumoase. Zidurile din piatră și dantelăria au o eleganță de-o noblețe neromânească. Zidurile, picturile, porțile și lespezile din piatră, totul respiră acolo cultură, civilizație, artă. N-am mai văzut nicăieri în România așa ceva.

Mănăstirea Horezu este mai frumoasă decât Mănăstirea San Martino din Napoli, de exemplu, sau mai elegantă decât cea din Padova. Este de-un rafinament sobru, e artă autentică.

În anii 1680-1710, locul acesta din România de la Sud de Carpați era la nivelul Occidentului.

Dar despre cum arată pe dinăuntru, ce se întîmplă acolo și ce s-ar putea face la Horezu, sper să vă pot povesti într-un reportaj, ceva mai încolo.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s