Poveste de weekend. Evadat din Spinalonga

Spinalonga, știți deja, este insula unde erau trimiși leproșii. Acolo le-au curs oasele multora, acolo se trăia și se murea cumplit, era capăt de linie. De acolo nimeni nu evada. Dar s-au născut din dragostea cu miros de carne vie câțiva copii.

Născut pe Spinalonga, e ca și cum ai fi născut în iad.

Ei au părăsit insula, s-au întors în lumea noastră. Cum vezi oare oameni, străzi, case, copii, animale, flori, după ce ai trăit pe Spinalonga?

Un prim port în care puteau ajunge este Chania. Am fost acolo, într-o zi frumoasă, anii trecuți.

În piața din Chania te crezi în buricul pământului, parcă acolo s-au adunat toate semințele, mirosurile, culorile și gusturile lumii! Am cutreierat străduțele înguste, am mâncat în piață, la o terasă care forfotea de lume. O plăcintă cu mentă, o țin minte, absolut minunată! N-am s-o uit niciodată.

Dar Chania are multe magazine de antichități, o cetate medievală, biserici și case de piatră, are viață, căldură, culoare. E un port deschis, cam eclectic, dar care poate fi descoperit, bucățică cu bucățică.

De la Spinalonga la Chania e calea de la moarte la viață.

E ciudat, îmi doresc, rațional, să văd toată lumea asta, dar inima mă duce, de fiecare dată, la Grecia. De fiecare dată, gândul meu acolo ajunge!

Poate că e un fel de rai personal.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s