Vedem în fiecare an cum spitalele clujene se degradează, deși la ușile lor se adună tot mai mulți pacienți din toată țara. Într-un sistem normal, numărul pacienților ar da valoare și ar aduce venituri spitalului, dar noi vedem cum saloanele se ruinează, iar clinicile private ale unor medici din sistem se ridică alături, ca oaze de lux și performanță. Diagnostuicul pus de consilierul local Ovidiu Turdean pentru sistemul de sănătate local este dur: sărăcie, incompetență, sistem piramidal. Ce soluții propune și pe cine se sprijină ideile lui ne explică în interviul care urmează.
– Ca urmare a descentralizării, mare parte din atribuțiile legate de spitale s-a transferat la autoritățile locale, primării și consilii județene. Ce se întâmplă la Cluj, Primăria și-a intrat în rol? Știți ce trebuie făcut?
– Comisia pe care o conduc a cerut deja de la Spitalul Municipal un raport asupra situației financiare de acolo, ca să știm de unde pornim și să vedem care sunt problemele. Știți cum arată? E un dezastru! 80% din buget merge pe salarii și restul se cârpește pe ici pe colo, se mai plătește câte o factură. Sunt datorii istorice la spitale, nu ajung să le plătescă niciodată, doar le mai rostogolesc! În ritmul ăsta e imposibil să ajungă la un stadiu de funcționare! Colegii de la județ spun că și ei au găsit situații aproape la fel, cu mici diferențe.
– Cum s-a ajuns aici, spitalele clujene sunt performante, au pacienți…
– Da, dar n-au manageri! La aproape toate spitalele, managerii sunt medici, oameni care au alte treburi. Ei consultă pacienți, operează, studiază, pleacă la congrese, nu au timp de chestiunile curente ale spitalului, cu atât mai puțin de un plan de management. Între două vizite la saloane mai semnează și câte o factură și mai face lobby pe la Casa de Asigurări să-i fie urgentată la plată, cam asta fac managerii acum.
– Cum arată veniturile unui spital din Cluj acum?
– Am fost surprins să văd că, la capitolul sponsorizări, de exemplu, sunt zero lei! Asta am găsit la Spitalul Municipal, niciun leu din sponsorizări.Cum e posibil într-un oraș ca acesta? Trebuie făcută o campanie serioasă, cu propuneri către bănci, firme, cu oferte tentante și facilități, dar nu se poate să nu ai parte de donații într-un oraș cu forța economivcă a Clujului! Apoi, sunt proiecte europene blocate de la ADNRV și trebuie să vedem ce se întâmplă că se pierd 7 milioane de euro. Dar acolo stim că este o anchetă penală și probabil că vom avea greutăți, apoi trebuie eficientizate serviciile specializate, pentru că acum un robot, cel mai performant robot medical din Transilvania, Da Vinci, funcționează doar cât sunt fonduri de la ministerul Sănătății. Când fondurile se termină, gata și cu robotul, stă degeaba! Evident, nu e normal!
– Și ce ar trebui schimbat?
– Sistemul! Avem acolo parteneri de dialog excelenţi, pe domnul doctor Coman şi managerul Constantea. Înțeleg că sistemul trebuie să funcționeze. Vrem să privatizăm serviciile acestui robot pentru pacienții din afara spitalului. Adică, ești internat, ai o urgență, suportă spitalul prin Casa de Asigurări. Dar dacă ești din Viena, de la Debreczen, sau de la Timișoara și vrei tu o intervenție pentru care este nevoie de robotul Da Vinci, atunci trebuie să plătești. Împreună cu spitalul vrem să introducem o taxă, comparăm cu ce este în afară, punem tarife acceptabile și începem să popularizăm serviciile noastre. Vom face un site specializat, în câteva limbi, unde să dăm detaliile necesare, unde se pot face programări să intrăm pe o zonă de turism medical european. Cum este și în exterior. Dacă avem aparatură performantă și medici buni, de ce să nu avem și servicii performante? De ce să nu le folosim? Așa ar crește veniturile spitalului. Acum avem fenomenul invers. Tot mai mulți clujeni pleacă la AKH sau la spitalele din Budapesta. De ce să nu fie invers? Ne-ar costa ceva timp și inteligență, dar nu e imposibil! Cu o comunicare bună se poate face!
– Faptul că avem medici buni e o realitate pe care putem construi? Poate fi acesta un brand?
– Da și nu, avem și aici o problemă. La noi, la Cluj, sistemul s-a construit diferit și de Viena și de București. Acolo avem clinici renumite, unde dacă te duci, știi că ai parte de servicii de calitate oricine ar fi medicul care te operează sau te consultă. Așa este cu AKH, dar chiar și Medlife sau Marie Curie din București. La Cluj nu e așa. Toată lumea știe de „Clinica lui Lucan” sau „Clinica lui Cozgarea”, dar nu de numele lor. De ce? Pentru că întreg sistemul a fost construit pe „Domn’ Profesor!”. Dacă mergeți și în spitale, toată lumea stă la coadă la „Domn’ Profesor”. S-a cimentat un sistem piramidal în care doar vârful contează. Ori, nu e normal așa. De multe ori, rezidenții care nu sunt în grațiile unui domn profesor pleacă din țară. Pentru ei nu e loc, lor nu le spune Șefu’ nimic. Ei ciupesc, abia dacă fură meserie. Șeful își clădește cu grijă piramida, are favoriți pe care și-i ține în sistem și și-i face recunoscători. E un stil oarecum feudal, ca în universități. Același model. Ori noi trebuie să intrăm în rând cu lumea și să construim branduri, nu piramide pentru faraoni. Și Domn’ Profesor poate fi un brand, dar pică odată cu el! Depinzi de el, e ineficient și pe termen scurt. Până acum clujenii și-au băgat banii în Domn’ Profesor, de acum ar trebui să-i băgăm în branduri de clinici, de spitale!
– Cum ajunge un consilier local să cunoască situația din Sănătate, de exemplu? De unde știți cum arată sistemul pe dinăuntru?
– Eu m-am pregătit pentru asta, urmez un master în managementul spitalelor. Sunt singurul avocat care urmeză cursurile acelea, ceilalți toți sunt doctori și fac masterul pentru că sunt obligați să-l facă. Eu am vrut să fac asta, ca să știu, să înțeleg ce se întâmplă. Cred că este un domeniu în care vom avea mult de lucru și față de care avem tot felul de datorii. Sunt tată, soț, om până la urmă. Am fost cu copiii, cu soția, cu părinții prin spitale. De fiecare dată mi-am promis că voi face ceva să schimb lucrurile.
 La aproape toate spitalele, managerii sunt medici, oameni care au alte treburi. Ei consultă pacienți, operează, studiază, pleacă la congrese, nu au timp de chestiunile curente ale spitalului, cu atât mai puțin de un plan de management. Între două vizite la saloane mai semnează și câte o factură și mai face lobby pe la Casa de Asigurări să-i fie urgentată la plată, cam asta fac managerii acum. |
– Ce credeți că ar trebui schimbat mai întâi? Știți întrebarea: Cu ce să începi?
– Începutul aproape că l-am făcut. Investiția în Sănătate este un proiect asumat de toate partidele, atât în comisia locală cât și județeană. Vrem să alocăm pentru anul care urmează cel puțin 4-5% din buget pentru spitale. Sunt oameni raționali cu toții, aici nu avem probleme politice, suntem o echipă. Cel puțin deocamdată și sper să rămână așa.
Apoi, trebuie eficientizate cheltuielile interne, externalizate unele servicii, trebuie profesionalizat managementul de spital. Este absolut necesară o comunicare mai bună, trebuie făcute parteneriate cu instituții, bănci, firme care să sponsorizeze spitalele contra unor facilități sau gratitudini, ceva de genul Secția Banca Transilvania sau alte bănci, dau un exemplu. Cum să ai zero lei la sponsorizări! Este important să privatizăm unele servicii și să pornim construcția de brand în jurul unor poli de performanță. Dar pentru toate astea trebuie mai multă grijă față de sistem și mai puțin pentru propriile buzunare!
La aproape toate spitalele, managerii sunt medici, oameni care au alte treburi. Ei consultă pacienți, operează, studiază, pleacă la congrese, nu au timp de chestiunile curente ale spitalului, cu atât mai puțin de un plan de management. Între două vizite la saloane mai semnează și câte o factură și mai face lobby pe la Casa de Asiguurări să-i fie urgentată la plată, cam asta fac managerii acum.
| La noi, la Cluj, sistemul s-a construit diferit și de Viena și de București. Acolo avem clinici renumite, unde dacă te duci, știi că ai parte de servicii de calitate oricine ar fi medicul care te operează sau te consultă. Așa este cu AKH, dar chiar și Medlife sau Marie Curie din București. La Cluj nu e așa. Toată lumea știe de „Clinica lui Lucan” sau „Clinica lui Cozgarea”, dar nu de numele acelor clinici. |
Gazetino 
Ma bucur sa vad ca se mai spun adevaruri, dar ma intristeaza ca sunt cam aceleasi adevaruri din 1990 incoace… Am scris si eu mult despre sistemul feudal din spitale si universitati, precum si despre nevoia imperioasa de management profesionist in sanatate. In calitate de lector de Economica sanatatii (economie sanitara) la UMF Iasi pana in 1990 si de profesor de managementul sanatatii dupa, am pledat mereu pentru management profesionist, dar am sugerat mereu ca sunt necesare si cunostinte medicale. Plecand de la acest deziderat, am reusit sa construiesc la UMF Iasi, in cadrul Facultatii de Bioinginerie Medicala o sectie de Managementul Sanatatii pe care am condus-o pana in 2004, cand la UMF Iasi s-a intamplat neintamplatul, adica o promotie sa nu-si aleaga numele dintre medici, ci dintre profesori, in general. Astfel, (scuze pentru autolauda, dar o fac mai mult cu caracter informativ) prima promotie de manageri pentru sanatate absolvit in 2004 si s-a numit Promotia Liviu Drugus (economist). Durata studiilor era de 6 ani, dintre care primii trei pregatire medicala generala, iar ultimii trei pregatire manageriala. Practica au facut-o la spitale si la CAS Iasi (unde, intamplator, eram angajat ca purtator de cuvant), iar sperantele mele era sa fie cautati de spitalele din intreaga tara (chiar daca nu directori din primul an, ci pe posturi adiacente cu perspectiva ajungerii la calitatea de manager de spital (profesionist). Dupa scurt timp de la absolvire am avut bucuria ca 90 % erau deja angajati, si supararea ca niciunul in spital, ci in calitate de REP (reprezentant medical al unor firme de maedicamente, asadar agenti de vanzari (marketeri), fiind preferati medicilor care concurau pe acele posturi. In Iasi, cel mai mare spital are acum manager profesionist (economist) din anul 2000, cu doctorat in economie (din pacate, nu in managementul sanatatii). Am propus aceasta specialitate (specializare prin doctorat in Managementul Sanatatii) la FEEA Iasi, propunerea a fost aprobata imediat, (sustineam deja la postuniversitare cursul de Economica Sanatatii), precum a fost acceptata (in principiu) si candidatura mea la postul de conducator de doctorat de catre conducerea universitatii (rector Dumitru Oprea), fiind atentionat chiar de rector ca voi intampina mari opozitii la trecerea dosarului la nivelul Catedrei… La nivel de Catedra am avut o singura abtinere si vreo doua voturi contra, aproape la fel s-a intamplat in Consiliul FEEA, dar a fost respinsa la Senat la sugestia rectorului Oprea… (poate am uitat eu sa promit sau sa dau ceva, nu stiu, dar cert este ca sistemul feudal a functionat si Iasul nu are conducere de doctorat pe Managementul Sanatatii…). Solutii la starea actuala? Doar solutii aplicate in complex (concertat) si urmarite pe teremen lung. Astfel, o prima solutie ar fi ca partea de management si Economica sanatatii din UMF uri sa fie facuta nu doar formal (la dexteritati, alaturi de ed fizica si limbi straine), ci la modul foarte serios si profesionist. Aceasta, din doua motive: primo: in cazul in care medicii/ absolventii se vor specializa pe Managementul Sanatatii sa aiba o baza solida si nu una creata ad hoc in cateva saptamani…; secundo: chiar in calitate de medici practicanti in spitale, acestia vor realiza ca o preocupare doar pentru cresterea salariilor si restul se transfera ca presiune asupra pacientilor – este un bun mijloc pentru autodistrugerea spitalului, a relatiei cu pacientul si a performantei medicale. Spitalele sunt – dintotdeauna – bugetivore, si tocmai de aceea se impun masuri complexe si concertate: medicina de familie la nivel de performanta, educatia pentru sanatate prin mass media si in scoala incepand din clasele primare pana la absolvirea liceului etc. Si inca un lucru necesar> transparentizarea! Obligarea condducerilor spitalelor sa publice pe site structura de cheltuieli, de personal, de specializari, de atributii, de ierarhii, de conexiuni cu alte institutii sanitare…. Altfel, feudalismul rabufneste mereu si mereu, indiferent de sistemul de sanatate ales, de culoarea politica a ministrului sanatatii sau de bunele intentii ale unor manageri singulari si izolati de sistem in mod programatic. Fara pretentia de a da lectii sau de a-mi face un promo gratuit (qui bono?) recomand dlui Turdean si celor interesati sa citeasca articolele mele pe teme de management in sanatate precum si cartea Managementul sanatatii la adresa http://www.liviudrugus.wordpress.com sau http://www.liviudrugus.ro. Nu in ultimul rand, intelegerea si aplicarea corecta a Metodologiei Scop Mijloc ar putea duce imediat la rezultate mai bune. Celor care doresc sa continuam dialogul o voi face cu placere si complet dezinteresat pe adresa de email liviusdrugus@yahoo.com. Felicitari Ruxandrei pentru tenacitatea de reporter al realitatilor clujene (eu fiind un fan Cluj, sustinator al candidaturii Clujului de capitala europeana a culturii si admirator al revistei Tribuna – in pofida unor critici la adresa unor autori si articole publicate acolo). De asemenea, urmaresc (si recomand si altora sa o faca) postul TV Transilvania Live! Felicitar clujenilor (care nu tin neaparat cu U Cluj…) pentru victoria de aseara a CFR ului in Portugalia.