În ultimul an de zile s-a vehiculat ideea unei noi generații în politica românescă, a treia după FSN, după partidele istorice și valul alințelor. Recent au apărut idei noi, platforme și chiar partide.
Sîmbătă, liderul platformei Noua Republică, Mihai Neamțu, absolvent al universității clujene Babeș-Bolyai, a anunțat în cadrul unui congres că va cere înființarea partidului Noua Republică. Instanța va decide în acest sens chiar joi, 28 iunie.
În același timp, la Cluj, într-o sală a Facultății de Științe Politice, un grup de inițiativă politică a lansat mișcarea ordoliberală. Mihai Răzvan Ungureanu a nunță și el Inițiativa Civică de Centru-Dreapta și că la toamnă va candida pe listele noii formațiuni politice ce se va naște de aici.
Anul trecut Teodor Baconschi își lansa o platformă creștin-democrată, altceva decît PDL, un culoar pentru politicienii din aceasta formațiune care vor altceva sau un fundamental diferit.
De ce acum și ce este diferit de alte nașteri politice, este ușor de înțeles. Sondajele ca și rezultatele alegerilor au scos la lumină faptul că cel puțin 50% dintre români nu mai au încredere în actuala clasă politică și nici nu merg la vot.
Practic, un potenția electoral enorm dar și multe energii vitale pentru societatea noastră pot fi exploatate. Ce spun toți cei noi? Că o întreagă generație de politicieni compromiși și-au construit și demolat propria lume pe care se sprijinea. Că în contextul actual de exigență internațională dictată și de criza mondială, societatea românescă trebuie să răspundă cu o nouă ofertă. Dacă la începutul anilor 90 partidele se formau în jurul unor lideri de succes acum putem observa o oarecare distanțare de acest model: mai întîi se creionează ideile, platformele, doctrinele și apoi se trece la coagularea partidului.
Noua Republică. A avut parte de o naștere inedită pentru spațiul nostru estic. Mai întîi a apărut ca o platformă de dezbateri on-line, pe un blog, iar tînărul Neamțu a avut ulterior inițiativa extenderii acelor dezbateri în cadrul unor turnee prin țară. Mai mult în mediile academice dar și prin saloane și cafenele, Mihail Neamțu a reușit să strîngă în jurul său destul de mulți adepți pentru ca acum să spere la înregistrarea mișcării sale ca partid politic.
La Congresul de sîmbătă a fost susținut public de Monica Macovei, Cristian Preda și Sever Voinescu,Teodor Baconschi dar și de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu. Noua Republică se revendică de dreapta, iar mesajul său are succes mai mult în rîndul tinerilor intelectuali. Mihai Neamțu, președinte al acestei mișcări spune că formațiunea sa va avea candidați la alegerile din toamnă și că speră să obțină între 5 și 25 de parlamentari.
Ordoliberalismul. Valentin Ionescu, fost consilier al președintelui Emil Constantinescu și ministru al Privatizării în guvernul CDR, împreună cu cîțiva colegi de la Universitatea Babeș-Bolyai au prezentat într-o conferință ce înseamnă ordoliberalismul și care ar fi principalele teme ale curentului politic pe care-l promovează.
Inspirata de ideile Scolii de la Freiburg care a dat nastere neoliberalismului german dupa cel de al doilea razboi mondial, miscarea ordoliberala in varianta romaneasca urmareste modificarea valorilor si normelor poporului roman, pentru a realiza ordinea sociala, ordinea economica si ordinea politica pe fundamentele liberalismului. Expresia ordoliberalismului este economia sociala de piata. Trebuie precizat ca tratatele europene se intemeiaza pe principiile ordoliberalismului.
Miscarea ordoliberală din România se adresează tinerilor ți clasei mijlocii, asociaâtiilor patronale, organizatiilor civice ți sindicatelor, pornind de la premisa că o societate se schimbă în mod natural de la bază, nicidecum de către partidele politice.
Miscarea ordoliberală consideră că statul român actual, ca de altfel și partidele politice, sunt instrumente ce servesc conservării privilegiilor unei minorități de oameni în detrimentul unei națiuni. Acest aspect se observă în natura confuza a legilor care permit orice, precum și în relația stat – cetățean, în care primul trebuie întotdeauna să câștige față de celălalt.
„România are nevoie de ordine economică, respectiv de un cadru instituțional care să garanteze concurența, funcționarea liberă a piețelor și proprietatea privată. În prezent, există o situație opusă, în care legile economice sunt încălcate în care dezordinea ia locul ordinii, iar intervenția arbitrară a statului se confundă cu ordinea”, susțin ordoliberalii.
Ordinea sociala trebuie să îmbine organizarea spontană cu cea de drept, controlul civic cu cel statal, pentru a permite indivizilor să se asigure că distribuția resurselor se face pentru a realiza bunăstarea lor. Prin ordine socială se echilibrează relația între capital și muncă, patron și angajat, precum și securitatea socială.
Față de ordoliberalismul german, mișcarea de aici sustine și ideea de ordine politică: fiecare politician și partid să respecte regulile jocului democratic. „Nimănui nu îi este permis să schimbe regulile jocului în mod arbitrar, după propria voință și interes. Altfel, nu mai există aranjament constituțional, iar contractul social nu mai are valoare. Puterile statului se remodelează natural, conform regulilor stabilite de poporul român”, spune Valentin Ionescu.
Inițiativa Civică de Centru-Dreapta. Este deocamdată, așa cum îi spune numele, o organizație civică, dar inițiatorul ei, fostul premier Mihai- Răzavan Ungureanu spune că aceasta se va transforma într-un partid politic pe măsură ce va avea destui adepți. Ba mai mult, domnia sa a anunțat și că va candida pe listele acestei formațiuni la alegerile din toamnă.
Mihai Răzvan Ungureanu s-a făcut remarcat în perioada cît a fost ministru de Externe în Guvernul Tăriceanu și a fost readus în atenția publică în ianuarie anul acesta cînd a ocupat funcția de premier. A părăsit guvernul în urma unei moțiuni de cenzură, pentru ca imediat după aceea să anunțe că vrea să coaguleze forțele de dreapta din România într-o platformă care să devină o alternativă la politica actuală.
Ungureanu spune că va face o politică altfel, bazată pe reguli și eficiență, este istoric de formație dar are experiență în sistem corporatist și un mod de lucru în acest stil. Ungureanu pare a avea și un proiect pe termen lung, legat de candidatura sa la următoarele alegeri prezidențiale, adesea fiind considerat „moștenitorul” lui Traian Băsescu.
[Articolul a fost publicat joi, 28 iunie 2012, în Transilvania Reporter]
Gazetino 