Dar femeile, unde sînt femeile?

Era război, iar ea se învîrtea prin casă rîzînd într-una. Cumpăra flori de la negrul cu coșarcele de nuiele și umplea vazele, în fiecare dimineață. Cînd se citea ziarul, ea găsea să facă niște comentarii aiuritoare, se agăța de fiecare dată de cele mai neașteptate aspecte ale vieții. De exemplu. Căuta știrile despre menajerele hoațe, despre traficanții de plante aromatice, despre cum se spală străzile și despre cățeii vagabonzi din cartier. O înduioșau știrile despre copii și despre spitalele pline de oameni bolnavi și săraci. Dar cel mai tare a impresionat-o știrea despre tuberculoză. La noi în țară sînt cele mai multe cazuri! Are și Rodica, o fată pe care a cunoscut-o cu mulți ani în urmă, hamal la biblioteca centrală…

Femeile ar trebui să ne umple lumea de frumos, de copii, de mîncare, de poezie, de flori și de înțelepciune. Cînd au devenit politicienele atît de caraghioase, niște clovni? Inepte, vorba aceea, ca mahalaua!

Prestația lor în timpul protestelor din România a fost lamentabilă.

Singurul gest public a fost scrisoarea Rovanei Plumb, prin care-i cerea doamnei Băsescu să-și convingă soțul să renunțe la funcție. Ați auzit ceva mai caraghios? De parcă ar vorbi educatoarea cu Dănuț, dacă să se joace cu ceilalți de-a ascunselea sau să stea pe băncuță.

Stilul lor este și revoltător pînă la urmă. Dacă atît au ele de spus, dacă atît au înțeles din ce i se întîmplă poporului din care fac parte, din îngăduința căruia trăiesc în înaltele sfere ale politicii,atunci e jalnic! Niciuna n-a venit cu nicio soluție umană, rațională. Niciuna n-a arătat preocupare nici o secundă, cît i-ar fi trebuit să citescă o știre, față de ce se întîmplă. Cu atît mai puțin, să cunoască strada. Să stea de vorbă cu oamenii. Să preia o parte din responsabilități. Să cutreiere spitalele, grădinițele, școlile de țară. Să vină cu partea lor de înțelegere, de forță și de generozitate.

P.S.: Singura mișcare inteligentă a fost a Monicăi Macovei, care a fraternizat cu manifestanții, împărtășind multe din revendicările lor. Dar atît.

P.P.S.: În introducere mi-am repovestit un pasaj din memoriile lui Camil Petrescu. Poate că era mai bine ca lumea să nu se fi schimbat măcar în părțile ei esențiale. Așa șubrede cum erau, parcă aveau mai multă umanitate.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s