La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan

Discuțiile publice privind modificarea structurii administrativ-teritoriale au atins un stadiu paroxistic. Victor Ponta declara recent că, dacă reorganizarea va avea loc, atunci, după ce va veni la putere, va reface actualele județe. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este citat de cotidianul Washington Post cu declarația potrivit căreia maghiarii vor ieși în strada pentru a se opune acestei reforme. Săptămâna trecută, vicepremierul ungar Zsolt Semjen afirma că proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o „schimbare intenționată și inacceptabilă a hărții etnice”.

Ultima luare de poziție, venită din partea unui reprezentant al statului maghiar, a dus povestea în pragul unui incident diplomatic. Premierul Emil Boc a reacționat spunând că aceasta chestiune ține de statul român, în timp ce ministrul de externe a calificat declarația ca provocatoare și l-a convocat pe ambasadorul ungar la o discutie lămuritoare. Ce ascunde însă această „hartă etnică” pe care vrea să o protejeze puterea de la Budapesta, ce interese economice și politice se află în spatele ei și de ce se opune UDMR cu disperare unei astfel de perspective?

Cea mai lipsită de echivoc explicație a dat-o, în urma cu câțiva ani, unul dintre liderii UDMR din Covasna, Almos Albert, care, într-o conferință de presă, declara ca Uniunea nu a încurajat investițiile mari în județul Covasna de teama că o „dezvoltare necontrolată” a zonei ar fi putut conduce la schimbarea componenței etnice. Potrivit acestuia, UDMR și comunitatea maghiară din zonă au avut de ales între a porni pe calea dezvoltării județului, fără nicio teama cu privire la „diluarea populației autohtone” și a respinge unele oferte de dezvoltare. „Istoria va demonstra dacă am făcut bine sau nu”, a conchis cu acea ocazie reprezentantul UDMR.

De altfel, declarația făcută atunci confirma ceea ce știam deja. Am făcut câteva reportaje în județele Harghita și Covasna, am văzut cu ochii mei sărăcia, lipsurile economice și culturale din acele zone. Practic, liderii politici ai UDMR și demnitarii locali au acționat exact așa cum spunea Almos Albert: au ținut în sărăcie populația de etnie maghiară. Sărăcia facilitează controlul, iar efectul este că nemulțumirea oamenilor poate fi cu ușurință dirijată spre un dușman exterior, poate aduce bani și voturi. Cu scuza că au făcut-o din motive de… puritate etnică!

Cum am văzut eu Harghita și Covasna? Sărace și singure. Fără resurse economice, cu un turism rudimentar, localuri neprietenoase și drumuri proaste. Oamenii sunt înstrăinați, necomunicativi și ținuți în captivitatea unor posturi de televiziune maghiare, fără acces la presa românească (niciun ziar românesc nu mai ajungea, încă de acum doi ani, în Miercurea Ciuc).

În dimineața unei zile de august a anului 2009, prefectul de Harghita, Constantin Strujan, (foto) îmi declară că acolo este „bantustan”, că niciun străin nu e binevenit acolo. Că liderii maghiari nu au dorit investiții majore în zonă ca să nu se altereze etnic poulația. Că sunt ținuți ca într-o enclavă feudală, sărăciți deliberat, ca să fie mai ușor de supus. Că UDMR, conștient că printre tinerii maghiari nu sunt destui specialiști în domenii tehnice, nu au prea mulți nici studii universitare – iar un angajator străin, când face o investiție majoră, are nevoie de forță de muncă înalt calificată (și care să vorbească bine limba română) –, a evitat astfel de investiții. Pentru că riscau să se trezească cu etnici români acolo.

Și pe mine m-a șocat atunci afirmația prefectului Constantin Strujan și felul în care se plângea omul de situația din județele maghiare. Am reprodus discuția într-un ziar central și, la o săptămână după aceea, a fost schimbat din funcție, la cererea UDMR, și înlocuit cu un maghiar. Citește mai departe!

Anunțuri

3 gânduri despre “La ce folosește păstrarea „hărții etnice”? Economia de bantustan

  1. mdaaaa… o chestie veche pe care am mai povestit-o cu multi…
    partidele „romanesti” nu se adreseaza secuilor pentru ca se merge pe ideea ca acolo e vot etnic. da’ niciun partid „romanesc” nu s-a gandit ca si acolo e nevoie de drumuri, de locuri de munca, de investitii, etc. prin urmare romanii nu li s-au adresat secuilor, nu s-au interesat nici sa lucreze pe infrastructura sau alte investitii, prin urmare, nici secuii nu prea s-au interesat de partidele „romanesti”. ca si consecinta, partidele „romanesti” n-au avut voturi de acolo si nici mai departe nu s-au interesat de zona. si s-a format un cerc vicios care a dus la monopolul udmr in zona. cu urmarile oricarui monopol…

  2. Abordarea dvs. mi se pare corecta.Din pacate la noi toti”fierb”, toti sunt „infierbantati….
    Citesc textul dvs. dupa ce am scris pe aceeasi tema.
    Har-Cov este o zona trista si saraca unde oamenii incearca sa-si duca pe mai departe traiul.Deasupra lor, precum niste vulturi gata sa se repeada asupra prazii, roiesc politicienii.Fiecare cu interesul lui.Si cei maghiari si romanii…. Enclavizarea dorita de UDMR este respinsa de viata de zi cu zi.Nu se poate trai rupt complet de realitati,de turistii sau calatorii ce trec prin regiune,de oamenii de afaeri ce incearca zona…. de legaturile de piata intre o zona si alta.Si aici, la acest nivel, lucrurile sunt normale si simple.,etc,etc,etc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s