Concluzii la rece. De ce n-a cîștigat Blaga și ce planuri se fac pentru 2012

Alegerile din PDL au fost interpretate ca un pact păgubos cu prezentul, o investiție pe termen scurt: votăm pentru Boc, rămânem la guvernare și profităm acum. Orice s-ar întîmpla în 2012, noi să ne facem de pe acum plinul.

Dezamăgirea analiștilor este, în primul rînd, legată de faptul că partidul, spun ei, merge autist înainte, surd, de exemplu, la avertismentele lui Blaga. De ce nu se sperie democrat-liberalii de „cel mai de temul adversar pe care l-a avut pînă acum, USL”?

Simplu, partidul este ca un animal politic cu simțuri ascuțite. A mirosit că dacă merge pe mîna lui Băsescu și-l votează pe Boc, atunci poate apare un plan. Pe cînd cu Blaga, care nu e nici el Mesia, nu avea nici garanția unei creșteri (cum ar fi putut crește Blaga partidul astfel încît să conteze?) și nici speranța unui plan, unei strategii. Blaga nu era în stare de manevre politice de anvergură care să ajute esențial partidul. Oricîtă dreptate poate că avea el.

De ce nu i-au speriat avertismentele lui Blaga pe democrat-liberali? Pentru că au început să spere, spre deosebire de Blaga că USl nu are soliditatea necesară ca să ajungă la alegerile din 2012. Și chiar dacă ar ajunge, în ecuație există cîteva verigi slabe care pot șubrezi „adversarul” invocat de Blaga. PDL a optat așadar pentru planul lui Băsescu, pentru că ei, democrat-liberalii, nu au niciun plan.

Iar Boc, a simțit partidul, face parte din plan. Din strategia de viitor pe care Traian Băsescu și un grup din jurul lui, speră ei, o gîndesc pentru PDL. În cazul acesta, Boc trebuie să asigure, cu partidul său, viitoarele mișcări politice și de guvernare pe care are de gînd președintele să le facă.

În primul rînd un guvern de tehnocrați care să lase partidul să răsufle și să-și reconfigureze poziția. În stand-by, PDl ar putea crește un pic, dar nu foarte mult. Un 20-22%, maxim. Cam cît a avut PNL în 2008.

De aceea, s-ar putea să mai fie nevoie și de o construcție nouă, Alba ca Zăpada sau Lebăda Neagră care să-i culeagă pe cei pierduți de PDL, pe dezamăgiți și nehotărîți. Un 7-8%.

Plus UDMR, plus UNPR, se ajunge la un 40%.

N-ar mai fi nevoie în 2012, decît de un PNL sătul de zbenguielile lui Antonescu și de alianța cu Ponta. Vi se pare imposibil? Sînt deja voci în PNL care agreează o astfel de direcție.

Nu i-ar mai trebui în 2012, lui Traian Băsescu, decît un nume de premier care să fie în stare să adune în jurul său procentele necesare, atît de la formațiunile și partidele din afara USL cît și de la PNL. Un proiect relativ simplu pentru ceea ce știm că este în stare Traian Băsescu. Iar PDL știe acest lucru.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s