De-generații. Un cîntec poem despre noi

Stră-străbunicul a defrișat terenul. Străbunicul a lucrat pământul. Și, mai târziu, bunicul tău l-a făcut profitabil. Prea rău pentu tatăl tău, el a vândut pentru a deveni funcționar.

Tipul meu mai mic, ştii ce ai de gând să facă, dar noaptea va visa să aibă o mică parcelă de teren.

Stră-străbunica, ea a avut paisprezece copii. Străbunica a avut aproape la fel de mulți. Bunica ta a avut trei și a considerat că sînt suficienți. Dar asta a fost prea mult pentru mama ta, tu ai fost un accident.
Fetița mea are o altă viață, plină de porcării. Dimineața se va trezi plîngînd, cînd va visa o masă înconjurată de copii.

Stră-stră-bunicul a trăit în mizerie mare. Stră-bunicul, el a luat mai mult pămînt. Bunicul tău, minune, a devenit un milionar. Tatăl tău a moştenit, dar a pus totul la bancă.

Acum, fiica ta se plimbă prin bănci, dar nu obține nici un împrumut, pentru că nu are garanții.
De aceea, citește cărți despre austeritatea autoimpusă.

Am povestit fugar, vorbele cîntecului și nu pînă la capăt, dar urmăriți videoclipul și veți înțelege prea bine!
O să vi se pară atît de cunoscut! Doar e vorba despre noi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s