Ce putem face când nu mai știm ce să facem. Exemplul Singapore

Singapore – un „oraș-stat” în sud-estul Asiei. Sunt 4,3 milioane de locuitori concentrați în 704 kilometri pătrați de teren, într-o insulă principală și o puzderie de mici insule. Numele său vine din limba malay și înseamnă Orașul Leului.

Fostă colonie portugheză și apoi olandeză, Singapore a fost mai ales un teritoriu al piraților locului și al pescarilor aflați în căutare de hrană. Și-a dobândit independența în 1965 și, de atunci, micul stat asiatic este într-o cursă continuă pentru obținerea prosperității și modernizare.

Deși nu se deosebește cu mai nimic de celelalte țări din zonă, Singapore are, în mod neașteptat, un destin exemplar. Organizațiile occidentale spun că țara are un sistem socio-politic hibrid, care îmbină elemente democratice și totalitare, fiind o țară „parțial liberă”. Și totuși, Singapore conduce detașat în cele mai diverse topuri mondiale: dezvoltare economică, mediu de business, rata de creștere a PIB, educație, urbanizare șamd.

De asemenea, țara se poate lăuda, conform statisticilor organismelor specializate, ca fiind una dintre cele mai puțin corupte din Asia.

După 40 de ani, Orașul Leului era unul din Tigrii Asiatici. În 2006, Banca Mondială califica Singapore drept cea mai prietenoasă economie din lume! Anul următor, instituția revine cu o nouă apreciere: țara este în topul paradisurilor businessului.

În fața exemplului singaporez, întrebarea legitimă care ne privește este, desigur, de unde își poate găsi o națiune forța și resursele pentru a-și alege și gestiona propriul viitor. Poate mizând pe resursele umane? Pe educație?

În Singapore, educația primară este obligatorie abia din anul 2000. Și totuși, rata de alfabetizare este una dintre cele mai mari din Asia: 95%.

Elevii din Singapore au luat primul loc la testele TIMSS în anii 1995, 1999 și 2003. TIMMS este un proiect internațional de evaluare a nivelului învățământului matematic din țările lumii. Să vedem puțin acest clasament: în 2007, Singapore și-a reconfirmat poziția, cu un scor de 567 de puncte. Pe locul al doilea s-a situat Taipei (cu 557 puncte), urmată de Japonia (554 puncte).

În paranteză fie spus, în acest clasament, România a obținut abia 462 de puncte, în timp ce ultima clasată în lume, Ghana, a adunat 303 puncte.

Astfel, nu este de mirare că principala universitate singaporeză, National University of Singapore, a devenit punctul de atracție pentru mii de specialiști din întreaga lume din toate domeniile tehnologiilor de vârf, care merg acolo ca să lucreze în numeroasele parcuri ale științei construite de guvern.

*

Astăzi se găsesc multe voci care să spună că Tigrii Asiatici reprezintă un model economic depășit. Este posibil să fie și așa: omenirea nu a „inventat” încă un model economic infailibil. Analizele care se ocupă de problematica Tigrilor Asiatici relevă mai curând dificultățile de ordin politic, etnic și religios din aceste state.

O analiză pertinentă a problematicii dezvoltării țărilor emergente, care să excludă, de pildă, specificul local și capabilă să genereze concluzii general acceptate, ne lipsește încă.

Cert este însă că sunt țări care o duc mai bine, ajunse la o anumită prosperitate, și țări care se zbat în sărăcie, rupte între faliment economic, corupție de stat și un orizont de așteptare nedefinit. România se găsește mai degrabă în cea de a doua categorie.

Așadar: modelul Tigrilor Asiatici este controversat, criza ridică noi întrebări privind modelele de dezvoltare solide. În acest context, să revenim în Singapore.

Vineri, 21 ianuarie 2011, Standard Chartered Bank își deschide birourile în Marina Bay Financial Centre din capitala Singapore. Tharman Shanmugaratnam, ministrul de finanțe, ține un scurt dar elocvent discurs privind situația economică și financiară a țării, precum și perspectivele ei în viitorul imediat. Vă las plăcerea de a-l citi aici și de a trage singuri concluziile. Vezi discursul!

S.G. Mărghitaș
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s