Raporturile feudale în universități. Tema lansată de Gazetino a ajuns subiect de dezbatere în media

Dezvăluirea privind veniturile profesorilor universitari a produs mare iritare în mediul academic și nu numai. Ca urmare, se încearcă disimularea raporturilor feudale din universități în spatele unei minciuni. Și anume că diferența de venituri ar fi justificată de competența științifică.

Iată de ce nu este așa.

Din tabelul de mai jos, vedeți care este raportul civilizat dintre veniturile unui șef și ale executantului într-un proiect de formare profesională de tip european. Ba mai mult, vedeți că sumele invocate ca fiind provenite din proiecte de cercetare, nu pot fi atît de mari încît să justifice cîștigurile colosale ale seniorilor din universități, așa cum au fost ele dezvăluite.

Acum, discuția despre salariile profesorilor universitari și raportul dintre veniturile de la vîrf și cele de la bază s-au extins.

Colegii mei din presă aduc argumente pro sau contra acestui sistem cu poli extrem de îndepărtați. Sînt sau nu îndreptățite raporturile de 1 la 30 sau 1 la 20, între salariul minim și maxim în învățămîntul superior?

Consider, alături de Costi Rogozanu și de majoritatea cititorilor mei, că situația este profund nocivă pentru mediul intelectual.

Dacă universitarul-șef are un venit de 300 de milioane vechi, iar asistentul 10, înseamnă că este un haos în ceea ce privește valorea în mediul academic. Cum să angajezi un om atît de puțin „valoros” încît să-l răsplătești cu cît i-ai da unui salahor pe șantier? Atît valorează pregătirea lui și potențialul pentru care a fost introdus în sistem?

Tinerii universitari nu sînt altceva decît produsul seniorilor maeștrii. Dacă atît de puțin valorează ei, cît de competenți sînt maeștrii lor? Valoarea învățămîntului universitar este dată exact de acest produs, de calitatea generațiilor care reiau ciclul de reproducție.

Răspunsul îl pot încerca. Ori este vorba de o atitudine sfidătoare a celor de la putere față de cei de la bază, și nu este în favoarea lor.

Ori „iobagii” sînt lipsiți de valoare, dar au fost recrutați doar pentru potențialul lor de obediență și susținerea conducerii. Și nici această explicație nu este un argument în favoarea celor care au creat sistemul.

Mihai Goțiu încearcă să justifice situația lui Daniel David care se află și el pe lista cu venituri de top. Îl cunosc pe David și am colaborat cu domnia sa, dar este absurd să reducem analiza la cazul lui. Nu este cel mai reprezentativ.

Ca observație generală, discrepanța dintre salarii arată disprețul celui din vîrful ierarhiei față de cel de la bază, raportare primitivă care nu are nimic de-a face cu relațiile de fair-play proprii unui mediu competitiv.

În concluzie: faptul că pînă acum profesorii și-au ținut ascunse veniturile lor de la universitate (nu uitați că, timp de patru ani, am cerut aceste informații de la Universitatea Babeș-Bolyai și nu le-am primit niciodată), este dovada cea mai concludentă că nici șefii universităților nu s-au simțit confortabil în relația cu subordonații lor, că nici ei nu cred în normalitatea situației pe care o invocă și că nu sînt convinși că superioritatea lor științifică le-ar îndreptăți diferența nefirească de statut financiar.

Anunțuri

19 gânduri despre “Raporturile feudale în universități. Tema lansată de Gazetino a ajuns subiect de dezbatere în media

  1. Au aparut declaratiile de avere ale sefilor de la UBB
    Un exemplu
    MATIS DUMITRU, decan la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

    Daca dl Decan a vrut sa fie un exemplu viu pentru studentii sai, a ce inseamna succesul economic, a reusit. Mai ales ca e vorba de un succes economic bugetar.

    1. Casele dlui Decan MATIS: 4 (patru), cu suprafete de 400, 100, 200, 70 mp. In Cluj-Napoca si la Tureni.
    2. Plasamente, investitii directe (actiuni, parti sociale) : 114.700 (peste un miliard de lei vechi) si 27.336 euro
    3. Venituri ale declarantului si membrilor de familie in anul de criza 2009:

    Titularul:
    • Universitatea Babes-Bolyai: 118.409 + 269.422=387.831 lei
    • Alte 8 salarii sau indemnizatii: 75.849 lei
    • Sotia: 130.700 lei
    • Chirii: 22.200 euro
    • Dividende: 40.000 lei

    MATIS DUMITRU a castigat, el singur, doar din salarii bugetare, 463.680 lei (4,6 miliarde lei vechi), aproximativ 9.000 euro/luna. Impreuna cu sotia si veniturile din chirii si dividende au castigat 729.840 lei noi, adica 14.144 euro/luna.

    Mai sunt bugetari fericiti!

  2. Hai sa le luăm pe rând (cât cunosc eu fenomenul,urmărindu-l):
    1. Absolut de acord, că sunt discrepanţe majore între salarii, oricum le-am privi.
    2. Scandalul salariilor nesimţite şi al afacerilor universitarilor a început la Cluj (nu ştiu vreo lege să le interzică profesorilor să aubă activităţi private), dar vă asigur că aşa este în toată ţara.
    3. De ce Cluj? Din două motive.
    Pentru că este o luptă politica intre rectorul Marga şi Emil Boc.
    Pentru că e o luptă între publicaţii pentru acapararea bugetului de publicitate al UBB, care se ridica la multe sute de mii de euro. Hai să nu ne mai ascundem (UBB e cea mai mare „fabrică” din urbe.)
    4. Cei care suferă sunt studentii de la UBB. (Nu vor mai merge în tabere,se vor înrăutăţii condiţiile,pentru că nu mai sunt bani)

    Concluzie: Câştigă profesorii, câştigă mogulii, pierd studenţii. Presă la comandă politică, învăţămâmt la aceeaşi comanda.
    Cum pot câştiga studenţii? Simplu. Să conteze ei, în primul rând şi banii să nu se risipească aiurea.
    PS. Eu văd şi ştiu cum sunt mogulii prin Bucureşti. Nu ar fi rău ca şi Bucureştiul să ştie cum sunt mogulaşii, prin ţară, unde e „sălbăticie”.
    Mulţumesc. Succes!

  3. Marga, nu e nici el mai breaz, sau mai putin breaz, decât Boc. Dar este mult mai deştept, asta cu siguranţă. Dacă rectorul Marga nu era penelist şi împărţea bugetul de publicitate al UBB, mai „cu cap”, nu izbucnea scandalul. Sau cel putin nu la Cluj. Eu intr-o postare am facut un calcul. Studenţii nu mai au tabere, dar din reducerea bugetului, îndreptat spre mogulasii de presă ar merge vreo 5000 în vacanţe. În ţara nesimţirii, hoţii sunt împăraţi.

  4. Domnule profesor,
    asta ziceam si eu, ca declaratiile au apărut pentru prima dată în cifre după publicarea articolelor.
    Veniturile din tabelul publicat de noi, care era de la finante, nu le-a contestat nimeni,ba dimpotrivă, David le justifică nu le contestă.
    Insă, veniturile ca și salariile veți vedea, au strînsă legătură cu poziția lor în universitate. Accesul la resurse este discreționar, chiar și la cele din veniturile proprii.

    @ Adrian: Goțiu e subiectiv pe tema aceasta.

    1. Nu cred ca ati inteles bine raportul „civilizat”. Cititi cu atentie tabelul. E vorba de plafoane maxime orare. Asta inseamna ca raportul de 1/5 poate deveni si 1/50. Iar prin numarul de ore pontate raportul poate deveni 1/500. Pornind de aici orice venit anual de pana la 500000 poate fi usor justificat.

      1. Nu am inteles gresit raportul, el este de 1/5. Deci, civilizat. Este un mod de a gîndi corect scara valorilor. Dar de aici încolo, cumulul de ore, mai multe, cît de multe ține de nesimțire. În situațiile semnalate de dvs., nu raportul e problema ci nesimțirea de a acumula unii în defavoarea altora, iar asta nu e rreglementat de ghidurile pentru proiectele europene.Eu am punctat raportul respectiv ca exemplu de gîndire civilizată. Cum se profită apoi de oportunități intră tot la practici nesimțite.

      2. 1. Nu, nu aveti dreptate. Raportul de 1/5 in contextul dat (plafoane maxime orare) nu are nici o relevanta. Doar induce in eroare.
        2. Nu exista practici nesimtite. Exista practici legale si practici ilegale. Oamenii sunt foarte subiectivi in aprecierea muncii lor si a semenilor lor. Mai ales romanii… nu comentez mai mult, poate ideea e mai bine exprimata aici:

        http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/dor-de-romania-un-text-care-doare-47183.html

        Problema care ar trebui analizata este urmatoarea: cum s-a ajuns in Romania, ca in cadrul unui proiect finantat din fonduri europene, salariile sa fie mai mari ca in occident? Oare e justificat acest lucru? Poate ca in unele situatii este justificat, dar in altele…. Inteleg, daca se propun (si mai ales daca se realizeaza) teme deosebite, cu un impact deosebit. Inteleg, daca chiar se munceste. Va invit sa analizati beneficiarii proiectelor POSDRU, gasiti aici la sectiunea proiecte finantate:
        http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane
        Cred ca veti intelege de unde porneste nesimtirea. In multe cazuri se arunca cu bani pe niste teme care probabil se pot implementa cu o suma mult, mult mai mica….

        Va dau un singur exemplu: proiectul 1017 cu titlul: ” Munca pe primul loc „, finantat cu suma de mai bine de 21.000.000 RON… Oare ce va face acest ONG pentru acesti bani??? Aproape ca imi vine sa rad… UE nu stie ce face…

        Concluzia mea: nu va mai mirati de veniturile unor universitari. Sigur sunt si exceptii de exploatare a tinerilor, dar… in cea mai mare parte se exploateaza situatia ireala la care au contribuit atat persoane din anumite structuri ale statului roman cat si prostia celor de la FSE – UE….

        3. Nu cred ca folositi corect sintagma „proiecte europene”. De fapt sunt proiecte romanesti cu finantare europeana. Proiectele europene sunt cu totul altceva.

  5. Nu am fost destul de clar. Vroiam să spun că si Gotiu cunoaste lupta mogulasilor,din Cluj, pentru acapararea bugetului de publicitate al UBB.Vă asigur că e o „plăcintă” la care sar toti. Ca nu se scrie, e altceva, eu o tot fac…
    Mesajul meu (poate ati omis prima postare) era că „speţa” UBB arată, încă o dată, că exită un rău la fel de mare ca învăţământul politic si anume presa politica, cica, „independentă”. Amândouă relele, în acest caz, „sapă” banii studenţilor. După mine, pentru corectitudinea dezbaterii referitoare la UBB, trebuie luate în considerare toate aspectele.Ne facem că nu vedem că interesul presei este să prinda o bucata mare de buget publicitar, ca să nu supărăm vreo publicatie? Iar dacă se va vrea o privire completă aupra fenomenului, sunt convins că şi în alte centre universitare e la fel.

  6. Doamna Hurezean
    va multumim mult de tot pentru ceea ce faceti pentru mediatizarea luptei impotriva mariilor rechini universitari.

    Cind Edu Cer a lansat campania in 14 martie „Un singur salar’ pentru orice bugetar” (http://educer.eu/documente/Edu%20Cer%20impotriva%20imposturii%20academice.pdf )

    nici noi nu am crezut ca ajung la salarii de 10 000 Euro pe luna (stiam, ca sunt prof universitar la Univ. Bucuresti ca sunt dino din universitati si aveam nume pe care le-am tot dat – vezi http://educer.eu/documente/Marele%20Jaf%20Academic%5B1%5D.pdf care umflau de la buget vreo 6 000 Euro pe luna)

    Sper sa ne ajutati in continuare 🙂

    Sarbatori fericite!
    Gigel Militaru
    http://gigelmilitaru.wordpress.com

  7. Am elogiat si pe alt blog extraordinara eficienta jurnalistica si impecabila onestitate a Ruxandrei Hurezean. Pentru a oferi o experienta financiara interna:
    In ceea ce ma priveste, ca profesor universitar in conflict cu conducerea UBB de mai multi ani, desi conduc in mod global scoala doctorala de la sectia de filsofie a Facultatii de istorie-filosfie si un masterat si conduc vreo 6,7 doctoranzi cu taxe pe linga cei vreo 15 bugetari, salariul meu absolut primit efectiv este de 2720. Nu am nici un fel de sustinere din partea universitatii pentru a merge la Congrese mondiale, nu la nivelul biletelor de avion, dar nici macar la taxa de inscriere la congrese, in jur de 100 de euro. Ceea ce se uita atunci cind privin prea fix salariile gigantice ale conducerii sunt doua aspecte:
    1. absoluta incomptenta – mai mult: absoluta coruptie – manageriala a acestei conduceri;
    2. faptul ca exista infinit mai multe cistiguri suplimentare legate de pozitia de sef in universitatile cde stat putrecde de coruptie, de la vinzarea de diplome doctor honoris causa, la vinzarea de posturi.
    Deci: analizele coruptiei in universitati ar trebui extinse inspre. Cu atit mai mult cu cit unii universitari din conducere aspira spre coruptia maxima a posturilor politice si mai ales spre impunitate pe care o presupun in aceasta tara europeana care se numeste Romania

  8. Stimate domnule Codoban,
    Va asteptam de mult in spatiul virtual, suntem multi cei care avem nevoie de dvs., adica de data asta de curajul dvs. public. Asa cum am spus si prin alte comentarii, dupa acest val de dezvaluiri (lucruri pe care le banuiam cu totii), acum e nevoie de dezbateri si de insistenta. Presa, profesori, studenti, oameni de afaceri, toti cei care mai pot sa vada aberatiile sistemului instituit de Marga. Pentru ca aberatia aceasta depaseste cadrul universitatii, transformand Clujul intreg intr-o cloaca aservita politic PDL-ului si intelectual lui Marga. Si cei apropiati lui ajung ca spuna ca e totusi prea mult acest cult al personalitatii. E nevoie de cineva ca dvs. in dezbaterea publica, de cuvinte reci, de analize fine si de mult curaj. Si daca veti fi acolo, vom fi si noi, ne vom da unii altora sansa de a ne privi in ochi si de a infrunta mizeria.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s