UPDATE – EduCer adresează un apel Curții Constituționale: „Validați Legea Educației Naționale pentru a pune capăt stării de lucruri deplorabile și intolerabile din învățământ!”

UPDATE: Vezi lista completă a semnatarilor. Între semnatari se află și Ana Birchall (PSD)

Asociația EduCer a dat publicității în această dimineață o Declarație-apel adresată judecătorilor Curții Constituționale a României prin care solicită validarea formei Legii Educației Naționale angajate de Guvernul României.

Iată textul declarației-apel:

DECLARATIE-APEL ADRESATA JUDECATORILOR CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI

Deciziile anterioare luate de CCR in privinta Legii Educatiei Nationale sunt corecte si normale intr-o tara normala.

Din pacate nu traim intr-o tara normala.

Parlamentul si parlamentarii, parte dintre acestia rectori si profesori universitari, dupa 21 de ani de cand conduc tara si invatamantul romanesc ne-au condus la urmatoarele rezultate:

• Au transformat universitatile romanesti in fabrici de diplome.
• Clanuri universitare conduc universitatile ca pe propriile feude, la adapostul autonomiei universitare.
• Baronii universitari castiga averi si salarii bugetare uriase speculand naivitatea studentilor si fraudand fondurile publice.
• Clasamentele internationale ne plaseaza constant pe ultimul loc intre tarile Uniunii Europene.
• Productivitatea si atractivitatea economiei romanesti sunt afectate de precaritatea sistemelor de educatie si formare profesionala.
• Toate alocarile bugetare, inclusiv pentru cercetare, se cheltuiesc fara ca cineva sa dea socoteala asupra rezultatelor acestor cheltuieli.

Proiectul Legii Educatiei Nationale angajat de Guvernul Romaniei incearca sa puna ordine in aceasta stare de lucruri deplorabila si intolerabila.

Prin opozitie, Proiectul de Lege elaborat de Comisia de Invatamant a Senatului, sub conducerea rectorului Ecaterina Andronescu, are urmatoarele prevederi:

• Profesorii universitari raman in functie pana la plecarea naturala.
• Rectorii sunt alesi de aceleasi gasti care conduc acum universitatile.
• Se mentin cumulurile de functii si salarii, inclusiv cu demnitati publice, care au dus si duc la fraudarea bugetului de stat si pervertirea legislatiei in sensul servirii intereselor ilegitime ale profitorilor educatiei.
• Managerii pot indeplini functii de conducere in partide politice, fapt ce transforma depolitizarea intr-o lozinca incarcata de o demagogie ordinara.
• Nepotismul, plagiatul, refuzul de a angaja tineri si alte tare ale invatamantului superior, raman in continuare nepedepsite.

Pe scurt, varianta Andronescu a Legii Educatiei Nationale este conceputa pentru a conserva puterea, privilegiile si banii baronilor universitari, la adapostul unei autonomii universitare nedublata de responsabilitate publica.

In aceste conditii, dupa 20 de ani de incremenire in modelul descris mai sus, este momentul sa se ofere o sansa de reformare si modernizare a sistemelor noastre de educatie si formare profesionala, pentru a parasi pozitiile rusinoase pe care le ocupam in clasamentele internationale.

Doar in acest context special, va solicitam, doamnelor si domnilor Judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei, sa validati forma Legii Educatiei Nationale angajata de Guvernul Romaniei.

Dati o sansa acestei tari!

1. Prof. Stefan VLASTON, Presedintele Asociatiei EDU CER (vlaston[@]yahoo[.]com, 0722.802.165)
2. Avocat Ana BIRCHALL, dr. in drept, Yale Law School
3. Prof. dr. Cristian SILVESTRU, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Membru Corespondent al Academiei Romane.
4. Prof. univ. dr. Daniel Vighi, scriitor si jurnalist
5. Prof. Univ. Dr. Gigel MILITARU, Universitatea din Bucuresti, membru fondator EDU CER
6. Prof. Univ. Dr. Corina IONESCU, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
7. Cercetator Principal Corneliu SARBU, membru EDU CER
8. Prof. Univ. Dr. Bogdan MURGESCU, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Istorie
9. Sef lucrari dr. Ioan TANTAU, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie si Geologie.
10. Prof. univ. dr. Liviu DRUGUS, Universitatea George Bacovia din Bacau, membru fondator EDU-CER, vicepresedinte al International Society for Intercommunicating of New Ideas, Boston, USA
11. Conf. dr. Costel SARBU, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
12. Dr. Vasile V. MORARIU, Cercetator st. gr. I, Profesor asociat la Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Membru AOSR
13. Prof. univ. dr. Marian IVAN, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica
14. Economist Badita Ion Sebastian, Membru fondator Asociatia Edu Cer
15. Prof. Dr. Ing. Petre T Frangopol, Profesor consultant IFIN – HH
16. Ruxandra Hurezean, ziarista, Cluj-Napoca
17. Prof. univ. Dr. Vlad A. CODREA, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
18. Dr. Antoneta Seghedi, cerc st. I INCD GeoEcoMar
19. Prof. univ. dr. ing. Grigore BUIA, Universitatea din Petrosani
20. Valentin Grigore, Presedinte – Societatea Astronomica Romana de Meteori
21. Prof. Miala Rodica Victoria, Profesor lb engleza, Scoala nr. 37 „Mihai Eminescu”, Craiova
22. Prof. Silvia Cartu, Director Scoala nr. 37 „Mihai Eminescu”, Craiova
23. Dr. Bogdan Constantinescu, Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara
„Horia Hulubei”, Bucuresti
24. Dr. Alexandrina Fulop-Senior Specialist-Stiintele Pamantului, De Beers Canada.
25. Prof. dr. Ioan POP, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
26. Harry Minti, Doctor in Fizica cu specializare in Astrofizica Conferentiar la Univ. Ebraica din Ierusalim
27. Prof. Dr. Anca Silvestru, Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica,
Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca
28. Prof. Dr. Ion MIHAI, Universitatea din Bucuresti
29. Dr. Adela MIHAI, Universitatea din Bucuresti
30. Prof.Smaranda LIVESCU Fulbright Scholar University of Virginia on line CASENEX courses English and ESOL Specialist Atlanta, Georgia, USA
31. Prof. Dr. Ion GROSU, Organic Chemistry Department Faculty of Chemistry and Chemical Engineering „Babes-Bolyai” University Cluj-Napoca
32. Dr. Niculina BOGDAN, Organic Chemistry Department Faculty of Chemistry and Chemical Engineering „Babes-Bolyai” University Cluj-Napoca
33. Cercet. St. III, dr. Nicolae Mihai Academia Romana Institutul de Cercetari Socio-Umane „C.S.Nicolaescu-Plopsor”, Craiova
34. Mihai A. GIRTU, Ph.D. Professor of Physics DeanFaculty of Physics, Chemistry, Electronics and Petroleum Technology Ovidius University of Constanta
35. Belu Constanta – profesor de fizica Grupul Scolar „Voievodul Mircea” Targoviste.

Anunțuri

2 gânduri despre “UPDATE – EduCer adresează un apel Curții Constituționale: „Validați Legea Educației Naționale pentru a pune capăt stării de lucruri deplorabile și intolerabile din învățământ!”

  1. Capitol din lucrarea :
    C.M.DRAGAN -„CRIZA – ROMANIA LA RASPANTIE”
    Editura Universitara,2010

    2.3 ÎNVĂŢĂMÂNTUL… FĂRĂ OBIECTIV

    „Dojana” unui părinte către fiul lui:
    „În Spania nu vrei să te duci la cules de căpşuni, în Italia să lucrezi şi tu în construcţii nu vrei să te duci, fotbal nu ştii să joci, manele nu vrei să cânţi… Bine mă, atunci dă la facultate, eventual la una privată… să ajungem şi noi de râsul blocului”!

    Pe măsură ce înaintăm pe drumul dezvoltării societăţii omeneşti, ştiinţa devine factorul motor, cel mai important factor de producţie, astfel că educaţia, învăţământul trebuie să formeze nu numai licenţiaţi, masteraţi sau doctori, ci veritabili oameni de ştiinţă care să perfecţioneze existentul, să inventeze noi produse, tehnologii, sisteme etc., în stare să uşureze munca, să creeze noi utilităţi, să le facă mai ieftine şi toţi să trăim mai bine. Urmează apoi educaţia generală pentru a forma meseriaşi de nădejde, fermieri şcoliţi care să aplice tehnologiile agricole avansate, asigurarea unei calificări pentru nivelele executive, pentru funcţionarii de nivele inferioare, pentru armata de prestatori de servicii. Altfel se va dezvolta singur sistemul de «haită» şi vom ajunge iarăşi în peşteri!
    Educaţia este una dintre temele de maximă importanţă pe plan european şi mondial. Din această cauză, cu periodicitate, se evaluează starea educaţiei prin teste internaţionale. Testul european cu cea mai mare relevanţă în cadrul ţărilor UE este Testul PISA, în urma căruia au fost măsuraţi un număr de parametri de funcţionare a educaţiei în diverse ţări.
    România se situează în clasamente în zona inferioară la aproape toţi parametrii măsurabili, zona superioară fiind atinsă în general la parametrii negativi, cu unele excepţii (ex. citirea la vârste timpurii).
    Conform ultimului Raport al Comisiei Europene, jumătate dintre copiii români cu vârsta de 15 ani au dificultăţi de citire şi înţelegere. Potrivit aceluiaşi document, din anul 2000 până în 2006, procentul românilor care nu înţeleg ceea ce citesc (analfabetism funcţional) a crescut de la 41,3% la 53,5 %. Procentul ne plasează pe ultimul loc din ţările europene la ştiinţa de carte (să ne fie clar: laureaţii olimpiadelor, unii absolvenţi deştepţi de le bubuie mintea sunt tot mai puţini, tot mai plăpânzi şi veritabile excepţii ca o floare de cactus în pustiu!).
    Principala cauză a eşecului evoluţiei din domeniu poate fi considerată subfinanţarea cronică a educaţiei din perioada 1990-2004. Este adevărat că în perioada 2005-2008 s-au alocat procente mai mari din PIB educaţiei, iar salariile cadrelor didactice s-au majorat semnificativ. S-au investit sume importante în dotarea cu echipamente informatice şi mijloace de învăţământ, în reabilitarea unui număr de scoli şi demararea programelor naţionale pentru campusuri şcolare. Dar problemele educaţiei nu stau doar în infrastructură, ci mai ales în modernizare curriculară, perfecţionarea resursei umane, salarizare diferenţiată, management performant etc.
    Nu există stabilitate, sincronizare şi predictibilitate legislativă. În lipsa unei strategii şi a stabilităţii legislative, la fiecare schimbare de ministru sau de guvern se schimbă politicile în domeniu, făcând imposibil un cadru predictibil de evoluţie, care să permită investiţii, studii de fezabilitate şi impact. Mai mult, chiar atunci când există legi care realizează descentralizarea financiară şi a resursei umane (legile 354 şi 349/2004), ele nu se aplică. Se ştie că sistemele de educaţie sunt inerţiale şi conservative. Există un timp îndelungat în care aceste sisteme oferă un feedback organismelor de legiferare. Modificările legislative repetate au făcut actualele legi ale educaţiei incoerente şi nefuncţionale. Haosul şi incoerenţa legislativă au indus nesiguranţa şi proasta funcţionare în tot spaţiul educaţional românesc.
    Există o prăpastie între formarea profesională şi piaţa muncii interne şi externe, astfel încât există un deficit imens de personal calificat în construcţii, industrie, servicii, inclusiv medicale, în timp ce în piaţa muncii europene concetăţenii noştri prestează preponderent munci necalificate. Planurile de şcolarizare, elaborate de inspectoratele şcolare, nu ţin cont de evoluţia pieţei muncii interne şi externe. Un exemplu: la Bucureşti, 60% din planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2008-2009 este proiectat în filiera teoretică, pentru un segment de joburi în piaţa muncii de 15-20%, în timp ce în filiera tehnologică şi şcoala profesională vor învăţa 30% dintre elevi, pentru un segment de joburi de 80% în piaţa muncii. Nu se practică, cu mici excepţii, pregătirea forţei de muncă pe bază de contract de şcolarizare între unităţi de învăţământ şi agenţi economici sau Consilii Locale, pentru că nu există un cadru legislativ atractiv corespunzător.
    Educaţia pentru adulţi este de 10 ori mai slabă decât media europeană, fără că această situaţie să deranjeze pe cineva. Nu există un cadru legislativ motivant pentru reconversia profesională a şomerilor. Unităţile de învăţământ de stat nu sunt motivate în niciun fel să intre pe piaţa furnizorilor de servicii educaţionale pentru adulţi, iar furnizorii privaţi, în lipsa concurenţei, nu sunt performanţi. Nu există eforturi sistematice, instituţionalizate, de dezvoltare a educaţiei permanente. Conform afirmaţiilor ministrului economiei, aproximativ 2 milioane de oameni din mediul rural nu pot intra în piaţa muncii datorită absenţei unei calificări. Nu există mecanisme credibile pentru validarea educaţiei informale şi nonformale, prin certificarea conformităţii în raport cu referenţiale prestabilite şi acceptate de părţile interesate.
    Învăţământul superior este departe de calitatea celui european şi mondial. Astfel, nici o universitate românească nu se află printre primele 500 universităţi din lume, în timp ce piaţa muncii are o acută nevoie de specialişti pe care universităţile nu sunt în stare să-i ofere. În ziua de 29 Martie 2010, prezent la dezbaterea de la Palatul Parlamentului pe Legea Educaţiei Naţionale, preşedintele Traian Băsescu a declarat că un procent de 40% din diagnosticele puse de medicii români sunt eronate pentru că aceştia sunt foarte slab pregătiţi. „Proaspetele afirmaţii venite din Franţa spun foarte clar, negru pe alb, că medicii români sunt foarte slab pregătiţi”, a spus Traian Băsescu.
    Totodată, preşedintele a declarat că o comisie prezidenţială care a evaluat sistemul de sănătate din România arată că „rata de rateu în diagnostic ajunge la peste 40% în sistemul de sănătate românesc, care este un efect al sistemului de educaţie”. „Unui om care are o boală i se prescrie o reţetă pentru o altă boală, un om care nu trebuie să fie operat este operat”, a explicat şeful statului. Preşedintele Colegiului Medicilor spune că o asemenea rată de rateu nu există.
    Traian Băsescu a mai declarat că, potrivit unor informaţii oficiale venite din Franţei, medicii români sunt slab pregătiţi. „Domnilor, v-aş ruga să observaţi o afirmaţie făcută foarte de curând de unul din statele importante din Uniunea Europeană şi care începe să demonteze un mit al medicilor pregătiţi în universităţile româneşti. Este vorba de proaspetele afirmaţii venite din Franţa care spun negru pe alb că medicii români sunt slab pregătiţi”, a conchis şeful statului.
    Pentru că s-au mai spus şi alte gogomanii cu acel prilej, spre seară s-a dat un „Comunicat al administraţiei prezidenţiale” prin care Preşedintele îşi cere scuze pentru cele afirmate „întrucât s-au încurcat nişte cifre, dar oricum starea învăţământului superior este tot jalnică”.
    Învăţământul superior rămâne în continuare o fabrică de făcut bani din taxele încasate de la studenţi, cărora le „vinde” în schimb „iluzii”, pe o hârtie numită diplomă. Profitând de naivitatea elevilor, părinţilor şi studenţilor, de lipsa de control a calităţii din partea autorităţilor de stat, o mare parte dintre universităţile de stat şi/sau private funcţionează în regim de entităţi comerciale motivate de profituri cât mai mari. Rectorii, decanii şi celelalte organisme de conducere din universităţi, îşi umflă buzunarele proprii, profitând de „complicitatea” statului răspunzător pentru certificarea serviciilor educaţionale, de lipsa de competiţie şi încasează sume uriaşe atât de la studenţi, cât şi/sau de la bugetul de stat, pentru a furniza pieţei muncii tineri cu „diplome” fără acoperire în cunoştinţe, deprinderi şi aptitudini. Aşa se face că la 23-24 de ani tinerii se trezesc în piaţa muncii fără calificările cerute de aceasta, fără să ştie vreo meserie, dar blindaţi cu diplome şi certificate fără valoare.
    Aceasta e perspectiva oferită tinerilor de învăţământul românesc, în momentul de faţă. Titlurile de doctor şi profesor universitar, acordate la cine are pile sau dă mai mult, a decredibilizat ierarhia universitară, astfel încât şi puţinii profesionişti pe care-i mai avem sunt scufundaţi într-o mare de impostură. Familii întregi, uneori la propriu, au acaparat conducerea unor universităţi pe care le conduc după interesele buzunarelor proprii, într-un sistem de „privatizare de facto”, specific românească (Sursa: dezbaterile din Parlament şi din mass-media pe marginea ultimului proiect al Legii educaţiei).
    În ceea ce priveşte situaţia aşa ziselor „universităţi” private, aici totul este un dezastru: ele sunt veritabile fabrici de bani în favoarea patronilor lor, de amăgit lumea, de eliberat diplome pe bandă pentru adevărate cohorte de analfabeţi care nu au nici pregătirea minimală a unui absolvent de şcoală postliceală. Cel mai grav este că cei care au trecut pe acolo nu numai că n-au învăţat nimic, dar au devenit convinşi că se pot obţine multe, inclusiv diplome, fără să faci altceva decât să dai bani. Cele mai recente aspecte legate de scandalul diplomelor false, facultăţilor care funcţionează numai pe hârtie, specializărilor care nu sunt decât tot scriptic, şi asta la una din cele mai mari formaţii de fabricat diplome şi bani, „Spiru Haret” din Bucureşti au fost luate recent (iulie 2009) în vizorul Ministerului Educaţiei şi chiar al guvernului. Dar nu ne aşteptăm la mare lucru, întrucât cazuri similare s-au tot întâmplat, ba la Herculane, ba la Vaideeni (vă rog, nu râdeţi!), ba la Braşov, ba la Târgu Jiu, ba la Universitatea lui… Drimer („Ecologică”) etc., fără să se ia vreo măsură împotriva excrocilor asupra învăţământului şi al ştiinţei. Şi asta este generaţia de mâine, care, nu numai că n-a înţeles că mai trebuie şi să munceşti, dar va deveni marea problemă a României peste 10-15 ani!
    Diversele încercări pe care le-am făcut în activitatea practică de încadrare a unor absolvenţi ai unor astfel de facultăţi pe posturi de specialitate m-au înspăimântat prin analfabetismul întâlnit (cel puţin în cazul specialiştilor în economie), astfel că le-am considerat sub limita minimei rezistenţe pentru a fi luate în seamă. Singurul lucru cert este că aici s-au întâmplat, şi se întâmplă cele mai mari găinării şi nu pricep de ce n-a venit întâi peste ele, „gripa aviară”!
    Între timp s-a ales preşedintele, s-a format şi cel de al patrulea guvern Boc şi s-au luat primele măsuri, pentru a nu se spune că… nu face nimic. Una dintre ele acroşează şi învăţământul, iar specialiştii au şi denumit-o «Aritmetica puterii»: B+B = 0.
    Prin Ordonanţa Boc din 29 dec. 2009 s-a stabilit, pe baza normelor didactice, că în acest an şcolar sunt 321.677 posturi didactice (atenţie, nu de hokeiste sau alt personal auxiliar) şi că de la 1 sept.2010 vor fi 306.677 posturi. Diferenţa sunt cei 15.000 de profesori (nu altceva cum încercaţi voi s-o scăldaţi!), disponibilizabili. Cum aţi ajuns aici, cine prestează, în continuare, munca lor etc. – asta-i aritmetica lui Boc. Băsescu este mai ferm: „Titulari sunt 174.669, ceilalţi merg acasă” (sursa: 9AM). Şi-n locul celor 132.008 care merg acasă ce puneţi oameni buni? Consilieri şi experţi prezidenţiali şi guvernamentali care n-au ce face, sau puzderia de „specialişti” din agenţiile deconcentrate?
    Aţi aruncat şopârla cu pensionarii (şi văd că mulţi au înghiţit-o), dar orele lor cine le va ţine? Dar orele netitularilor care merg unde zice Băsescu? De ce n-o spuneţi şi pe cealaltă realitate, mai dura: în învăţământul preuniversitar sunt cam 60.000 de profesori fără calificarea corespunzătoare, mai ales în zonele rurale ale subcarpaţilor sau în câmpia Dunării şi asta pentru că nu găsiţi atâţia fraieri care să muncească pe degeaba, numai de dragul societăţii sau al profesiunii.
    Cea mai mare durere este că voi nu pricepeţi cum funcţionează învăţământul, nu ştiţi care sunt cerinţele, exigenţele dar şi problemele lui. Trebuie să-ţi fi dat unul cu coasa în cap ca să spui că se reduce numărul de posturi calculate pe bază de norme şi asta însemnează că dispar femeile de serviciu, lucrătorii auxiliari sau că trimitem acasă profesorii netitularizaţi, exmatriculăm pensionarii şi gata, s-a făcut economie. Doamne pe mâinile cui am dat ţara asta!
    Încă din timpul campaniei electorale încheiate s-a tot bătut moneda pe „noua lege a învăţământului” care, are nu ştiu câte variante, şi-o revendică ba Miclea, ba Andronescu şi nu e gata deşi timpul trece. Mai rău este că ea conţine concepte administrative (spre exemplu, cine repară şcoala? O repară, inspectoratul judeţean, o repară primăria sau… se repară singură.). În timp ce, societatea de mâine este interesată de performanţă, de armonizarea profesiilor şi specializărilor cu cerinţele pieţii, societăţii şi ale vieţii la noi guvernanţii se ceartă pe cine să aibă în administrare şcolile (clădirile) şi s-a găsit şi soluţia: acum, că au fost cât de cât reabilitate de primării le trecem în subordinea centrală şi le dăm lor dispensarele şi spitalele; poate ei reuşesc să facă ceva cu resurse locale!
    27 dec.2010
    Supervizare:Clubul de la Buzau-Clubul Oamenilor de Stiinta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s