Ultima oră: Renunțând la „serviciile” Comisiei de Învățământ din Senat condusă de Mihail Hărdău, Guvernul a anunțat că își va asuma răspunderea pe Legea educației.
Senatorul PDL Mihail Hărdău (profesor universitar, 63 de ani) atacă proiectul de lege a Educației, invocînd false probleme. Un mare minus pe care Hărdău îl vede la această lege este faptul că în consiliiile de administrație ale școlilor ar fi o reprezentare de 50% profesori și 50% părinți și reprezentanți ai comunității. Fără a putea preciza care este problema acestui tip de reprezentare, Hărdău abate de fapt atenția de la adevăratele articole ale legii care-i nemulțumesc pe universitarii din Senat și îi fac să țină proiectul de lege pe loc.
Pentru că nu poate spune că legea lovește în interesele sale și ale colegilor universitari (pensionare la 65 de ani, interzicerea cumulului de funcții politice și universitare și a nepotismelor în facultăți) Hărdău se scuză atacînd autorii proiectului care ar fi întîrziat 8 luni!
Hărdău a găsit presa din orașul lui numai bună să transmită spre electorat mesaje care teoretic ar trebui să-l scuze, dar care de fapt, îl acuză.
Iată ce spune Mihail Hărdău în interviul pe care l-a dat unei publicații locale.
– De ce s-a aruncat vina tergiversării proiectului legii educaţiei naţionale asupra Comisiei de Învăţămînt?
– Vorbim de o aşa-zisă tergiversare. Din punctul de vedere al comisiei, lucrurile merg bine, chiar dacă nu cu viteza dorită. Am terminat primele o sută de articole. Restul articolelelor vor fi finalizate, corect şi complet, în noiembrie. Am comunicat termenul atît premierului cît şi preşedintelui ţării. Intrarea în vigoare a legii este posibilă numai la 1 septembrie 2011. Nu înţeleg care este graba dacă oricum nu se schimbă cu nimic data intrării în vigoare a legii. Acuzele de tergiversare nu sînt altceva decît găselniţe, care vor să mascheze un interes pe care, se pare, eu nu-l cunosc.
– Cine are interesul să acuze comisia pe care o conduceţi că blochează legea?
– Nu ştiu. Sînt multe lucruri care nu sînt spuse. Nu ne vom asuma o vină care nu ne aparţine.Cred că se încearcă găsirea unui acar păun. Nici eu şi nici comisia nu sîntem. La senat, am decis să scoatem Legea educaţiei din sfera intereselor de grup şi a celor politice. Vrem să facem o lege acceptabilă pentru învăţămîntul românesc
– Vorbeaţi de vină. La ce vă referiţi?
– Deşi noi sîntem cei acuzaţi că blocăm legea educaţiei, ar fi bine de ştiut traseul anevoios al proiectului de lege. După asumare, au trecut opt luni pînă cînd a fost depus la guvern. Oare de ce parte se situează tergiversarea: de partea Comisiei sau a Ministerului Educaţiei, care a ţinut proiectul în loc timp de opt luni? După, au cerut ca legea să fie aprobată în două luni, ceea ce nu a fost deloc corect. Nu a fost suficient timp.
Dat fiind că deputaţii au avut la dispoziţie un termen de 45 de zile pentru adoptarea textului, raportul Comisiei pentru învăţămînt din Cameră a fost aprobat, de cele mai multe ori, cu un cvasi-consens de 16 voturi pentru şi 15 împotrivă, legea fiind la un pas de abordare tacită în plenul Camerei Deputaţilor. Prin urmare, Comisia din Senat se confruntă cu un text incoerent sub aspectul obiectivelor trasate în Pactul Naţional şi presărat cu contradicţii de fond.
– Ce obiective ale Pactului Naţional pentru Educaţie încalcă actuala lege?
– Forma actuală a legii contravine unor puncte importante din Pact. Descentralizarea este unul dintre acestea. Legea educaţiei, în varianta Guvernului, presupunea un consiliu de administraţie la nivelul şcolii format din o treime reprezentanţi din partea consiliului local, o treime profesori şi o treime părinţi. Era o distribuţie echilibrată şi imparţială a deciziei la nivelul factorilor implicaţi. În camera deputaţilor, a trecut cu 50% profesori şi 50% părinţi şi comunitatea locală. Unde mai este descentralizarea? Ca atare, am respins această componenţă a consiliilor de administraţie din şcoli. Nu am vrut să acordăm prioritate decizională cadrelor didactice. Şcoala trebuie să facă parte din comunitate.
– Cum apreciaţi colaborarea de pînă acum cu ministrul educaţiei?
– Colaborăm instituţional. Nu am nimic de adăugat. Poate nu a înţeles foarte bine care este rolul camerelor în elaborarea unei legi şi crede că ar trebui să o adoptăm fără o minimă analiză prealabilă. Varianta proiectului de lege aprobată în camera deputaţilor nu este funcţională pentru sistemul naţional de învăţămînt. Pretextul blocajului legii serveşte eliminării actului legislativ şi rolului Senatului ca şi cameră decizională.
Gazetino 